De ce ţin reparaţiile la drumuri două ploi. Explicaţiile directorului Regiei care răspunde de drumurile judeţene din Cluj

0
0

Plombele din asflat care sunt distruse la o simplă lovitură cu piciorul nu au fost recepţionate, susţine directorul Regiei care se ocupă cu modernizarea şi repararea drumurilor judeţene. Săptămâna trecută, preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, a prezentat mai multe lucrări făcute de mântuială şi a cerut desfiinţarea regiei.

O echipă a Consiliului Judeţean Cluj a filmat modul revoltător în care sunt reparate drumurile judeţene. Imaginile au fost prezentate într-o conferinţă de presă săptămâna trecută. ”Sunt o serie plombări. Aşa zise plombări. S-a pus o emulsie peste pământul existent în groapă şi s-a turnat o bucăţică de asfalt. Practic ţine două ploi. În mod normal se taie frumos, se frezează, se trasează”, a precizat Claudiu Salanţă, arhitectul şef al judeţului. În film se vede cum  „plomba” este distrusă cu o simplă lovitură de picior.  Într-un alt filmuleţ realizat pe DJ 109 la Vultureni, marcajul trasat cu vopsea albă de drum se şterge de parcă ar fi fost făcut cu cretă. Se pare că drumul a fost renovat, însă marcajul a fost trasat pe nisip, astfel cu siguranţă va dispărea la prima ploaie. Nu sunt singurele nereguli la Regia care se ocupă de drumurile judeţene- Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat a (RAADPP). RAADPP a înfiinţat un departament de fonduri europene, în condiţiile în care instituţia nu poate accesa fonduri europene. Preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, a susţinut că instituţia pe care o conduce nu are control asupra modului în care sunt reparate drumurile şi doreşte desfiinţarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat a (RAADPP), care care administrează lucrările de reparare şi modernizare a drumurilor judeţene. Seplecan doreşte transformarea RAADPP în direcţie în cadrul Consiliului Judeţean pentru a avea controlul asupra lucrărilor. Un alt motiv invocat este faptul că regia nu poate accesa credite, lucru pe care Seplecan intenţionează să-l facă.   

Explicaţiile RAADPP 

“În momentul de faţă prioritatea zero este rezolvarea gropii temporare de depozitare a deşeurilor, ca să nu fim nevoiţi să ducem gunoaiele în Alba, Oradea sau Odorhei. De asemenea, e important să vedem cât drum putem asflata anul acesta şi anul viitor. E posibit şi să se ia credit şi să se acceseze fonduri europene, deoarece RAADPP a reuşit să facă un masterplan. Desfiinţarea regiei mi se pare inoportună şi lipsită de responsabilitate. Faptul că regia a reuşit de anul trecut să asfalteze 50 de kilometri şi anul acesta 60 de kilometri de drum ne arată că se poate. Desfinţarea are scopul de a se muta atenţia opiniei publice de la groapa de gunoi”, a susţinut Mircea Avram, directorul regiei. 

image

În fotografiile prezentate de RADPP se vede că drumurile sunt marcate doar pe axul drumului. Ce a prezentat Consiliul Judeţean era o probă făcută pentru calibrarea aparatului. 

Explicaţia plombelor de unică folosinţă

Legat de plombele care sunt distruse cu o simplă lovitură de picior, Avram a susţinut că drumul în cauză - Drumul Judeţean 109, în localitatea Fodora, nu a fost recepţionat, în consecinţă nu s-au plătit lucrările neconforme realizate de Regia de Drumuri Judeţene Cluj. El a mai precizat că muncitorii nu au asfaltat propriu-zis ci au făcut carote (probe de material luate din betonul unei şosele, în vederea determinării proprietăţii fizico-mecanice a acestuia-nr). „Pe de altă parte, nu există o situaţie de lucrări care să nu fie tăiată de la plată de diriginţi. Între 10 şi 20% din preţ este tăiat pentru lucrări neconforme”, a explicat Avram. Cât despre marcajul care se ştergea  ca şi cum ar fi fost trasat cu cretă, directorul a susţinut că ce s-a văzut în imaginile prezentate de Consiliul Judeţean a fost o simplă problă trasată pe marginea drumului. “După cum se vede, marcajul care se şterge este făcut pe marginea drumului. Noi nu marcăm niciodată lateralele, ci doar axul drumului. Pe muncitori i-a prins ploaia şi i-a forţat să-şi recalibreze aparatul. Nu puteau să facă asta pe axul drumului, ci au făcut-o pe margine. Deci, e vorba despre o probă, care nu a fost plătită”, a arătat Avram.

De ce există birou de fonduri europene

Avram a menţionat că instituţia a înfiinţat un birou de fonduri europene, în cadrul căruia lucrează două persoane, pentru a gestiona proiectul drumului Răchiţele-Ic-Ponor, preluat de la Consiliul Judeţean.  Directorul a susţinut că sunt angajate două persoane la acest birou, pentru a ajuta Consiliu Judeţean. Pe de altă partea, regia nu poate accesa independent fonduri europene. 

Citeşte şi

Imagini scandaloase. Cum sunt reparate drumurile din România în 2015: plombele turnate în asfalt sunt „spălate” după două ploi

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite