De ce avem la fel de mulţi pacienţi la ATI ca atunci când erau zilnic 10.000 de noi cazuri de COVID-19
0
România a înregistrat în ultima săptămână între 4.000 şi 6.000 de noi infecţii cu SARS-CoV-2 zilnic, de aproape două ori mai puţine decât în noiembrie 2020. Totuşi, numărul pacienţilor din secţiile de terapie intensivă este la fel de ridicat ca la finele anului trecut. „Adevărul” a vorbit cu mai mulţi experţi, pentru a afla motivele acestei anomalii.
Nu există buletin de ştiri la posturile româneşti de televiziune în care să nu apară cel puţin un medic care să se plângă de faptul că secţiile de terapie intensivă sunt pline şi că sistemul de sănătate e în pragul colapsului. Iar situaţia poate părea cu atât mai bizară cu cât numărul de cazuri din prezent este la jumătate faţă de noiembrie 2020, dar la ATI sunt la fel de mulţi pacienţi.
Dacă cei mai mulţi medici ridică din umeri la această întrebare şi constată doar efectele, „Adevărul” a încercat să afle şi cauzele, iar pentru asta a apelat la un expert în sănătate publică, un epidemiolog şi un medic ATI.
Expert în sănătate publică, Oana Geambaşu coordonează la nivel continental un studiu comandat de Comisia Europeană, alături de specialişti ai Universităţii din München şi ai Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris.
Noile tulpini, mai contagioase şi mai letale
Ea este de părere că există două cauze care pot explica faptul că numărul de pacienti în stare gravă este similar celui din luna noiembrie, când se înregistrau mult mai multe cazuri de infectări.
Oana Geambaşu. FOTO Arhivă personală
„În primul rând e vorba de transmisibilatatea crescută. Noile variante sunt, în primul rând, mult mai transmisibile. B117, identificată în Marea Britanie, poate fi cu 74% mai contagioasă, B1351, identificată în Africa de Sud, cu 50 %, iar varianta P1, identificată în Brazilia, se presupune că are o transmisibilitate crescută. Ceea ce înseamnă că numărul persoanelor infectate va creşte mult mai rapid, ajungând mult mai repede la persoanele din grupele de risc. A doua cauză este virulenţa crescută. Varianta B117 este cu 64% mai letală, varianta P1 cu 45%, despre varianta B1351 se presupune că are o virulenţă crescută. Împreună, aceşti doi factori duc la o răspândire mai rapidă, creşterea numărului de cazuri grave şi ocuparea paturilor de terapie intensivă”, explică Oana Geambaşu.
Ea atrage atenţia asupra unei probleme serioase, neglijată de către autorităţi: „Din păcate, România nu realizează secvenţierea unui procent recomandat de probe, astfel încât nu ştim cât de răspândite sunt aceste variante şi nu putem estima ce risc există în mod real.”
„Numărul celor infectaţi e în realitate mult mai mare”
Theo Trandafirescu este profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universităţii Mount Sinai din New York şi doctor la Queens Hospital Center, având triplă specializare - Medicină Internă, Pneumologie şi Terapie Intensivă.
Theo Trandafirescu este medic în SUA de 25 de ani, iar în paralel predă la universitate în New York.
„De vină pentru situaţia din secţiile ATI ar fi, în primul rând, contagiozitatea virusului, faptul că avem deja tulpini mutante mai contagioase, cum ar fi cea britanică sau cea braziliană. Aici aş adăuga şi relaxarea prematură a unora dintre noi. Faptul că avem vaccinuri nu înseamnă că nu mai trebuie să respectăm măsurile sociale. Sigur că nu-i putem blama pe oameni pentru că nu mai respectă aceste măsuri ca acum un an, dar nu ar trebui să lăsăm garda jos tocmai acum. În plus, cred că realitate numărul de cazuri zilnice ar putea fi mult mai mare decât cel evidenţiat de teste, în condiţiile în care se testează totuşi puţin. Şi aş atrage atenţia că mulţi pacienţi se prezintă târziu la medic”, a afirmat Trandafirescu.
Veşti bune de la un epidemiolog din Oxford
Cercetător la Universitatea Oxford, epidemiologul Ştefan Dascălu vorbeşte şi el despre contagiozitatea crescută a noilor tulpini, coroborată cu vârsta mai înaintată a pacienţilor.
Epidemiologul Ştefan Dascălu este optimist şi crede că vaccinurile vor face diferenţa. FOTO Arhivă personală
„E mult mai probabil ca la începutul unei pandemii primele care se infectează sunt persoanele mai mobile, tinerii. Dacă numărul de cazuri grave din secţiile ATI e acelaşi ca atunci când existau mult mai multe cazuri, trebuie să ne gândim şi la persoanele care au contractat boala, la vârsta şi la afecţiunile pe care le au. Ne gândim în plus şi la faptul că tulpinile noi pot provoca o simptomatologie mai severă”, a spus Dascălu.
El vine însă şi cu veşti bune. „Pe măsură ce vor fi vaccinaţi tot mai mulţi oameni, situaţia se va îmbunătăţi remarcabil. Deja se vede în unele ţări că spitalizările au scăzut foarte mult, de exemplu în Israel şi Marea Britanie, ţări campioane la vaccinare”, a adăugat Ştefan Dascălu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
EXCLUSIV Când scăpăm de pandemie: prognozele a patru experţi de talie mondială
Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş: „Vaccinul anti-COVID nu va fi obligatoriu niciodată“
Se încarcă comentariile...
