Cum recunoşti un mincinos. „Bărbaţii mint de 8 ori mai mult despre ei decât despre altcineva. Femeile mint ca să protejeze“

Experta americană în social media şi autoarea Pamela Meyer dezvăluia în 2011, la o conferinţă TEDx, cum se poate recunoaşte o persoană care minte şi ce spun noile studii ştiinţifice în acest sens.

Intervenţia Pamelei Meyer, uşor de urmărit şi datorită glumelor dintre explicaţiile ştiinţifice, conţine adevăruri la care nu mulţi s-ar fi gândit. Autoarea cărţii „Liespotting” spune că oamenii care obişnuiesc să mintă des pleacă de la ideea că minciuna e un act de cooperare. „Minciuna nu are absolut nicio putere prin simpla rostire. Puterea ei se naşte când cineva acceptă s-o creadă“, afirma aceasta, în 2011, la o conferinţă TEDx. Discursul său a fost tradus în română de Mădălina Diniţă şi Ariana Bleau Lugo.

În opinia sa, minciuna costă şi poate submina democraţia. Ca să-şi întărească ideea dă exemplul fraudelor corporative din 2010 care s-au ridicat la uriaşa cifră de 997 miliarde dolari doar în SUA.
Studiile ştiinţifice au demonstrat că într-o singură zi, un om poate fi minţit între 10 şi 200 de ori, că necunoscuţii mint de 3 ori în 10 minute la prima întâlnire, că oamenii îi mint pe necunoscuţi mai mult decât pe colegi, dar şi că extrovertiţii mint mai mult decât introvertiţii.

„Bărbaţii mint de 8 ori mai mult despre ei decât despre altcineva. Femeile mint mai mult ca să protejeze pe altcineva. Într-un cuplu mediu ca durată, soţii îşi mint partenerul 1 din 10 dăţi. Poate credeţi că nu e bine. La necăsătoriţi cifra ajunge la 3 din 10. Minciuna e ceva complex. E întrepătrunsă în viaţa cotidiană şi profesională.  Suntem ambivalenţi faţă de adevăr. Îl folosim în funcţie de nevoi, uneori din motive serioase, alteori doar pentru că nu înţelegem golurile din vieţile noastre.  Suntem împotriva minciunii, dar o acceptăm tacit în moduri pe care societatea le-a sancţionat de-a lungul secolelor. Minciuna e în natura noastră. Face parte din cultura şi istoria noastră“, explică experta.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că o specie cu cât e mai inteligentă are un neocortex mai mare, deci cu atât specia minte mai mult. E ştiut că unii mint bine, iar alţii nu, dar majoritatea folosesc aceleaşi tehnici când mint. Freud spunea că nu doar cuvintele contează şi că niciun muritor nu poate păstra un secret, iar dacă buzele lui tac, vorbesc gesturile lui.

„Toţi facem asta, indiferent cât de puternici suntem, degetele noastre vorbesc“, mai credea Freud.

Cum ne dăm seama?

Un prim pas e analizarea atentă a limbajului trupului. „Credem că mincinoşii se foiesc tot timpul. Dimpotrivă: când mint, nu-şi mişcă trunchiul. Credem că mincinoşii nu te privesc în ochi. Din contră: se uită prea fix în ochii tăi tocmai din cauza acestui mit. Credem că zâmbetul, căldura lui, transmite sinceritate. Dar cineva instruit poate detecta un zâmbet fals de la un kilometru. Puteţi detecta zâmbetul fals? Îţi poţi contracta conştient muşchii obrajilor. Dar zâmbetul sincer se vede în cutele din jurul ochilor“, explică Pamela Meyer.

Potrivit acesteia, o persoană cinstită va coopera şi o va face cu entuziasm, va ajuta la aflarea adevărului, iar la polul opus – o persoană care minte poate – nu e neapărat o regulă - fi mai retrasă, poate privi în jos, poate să vorbească încet, cu pauze, poate fi imprevizibilă. De regulă, cei care mint exagerează cu detaliile irelevante şi povestesc în ordine cronologică. Iar când sunt puşi să povestească în ordine cronologică inversă – cum obişnuiesc anchetatorii să facă – atunci aceia care mint devin agitaţi, iar anchetatorii îşi dau seama din gesturile lor la care întrebări se minte.

„Toţi facem acelaşi lucru: pregătim cuvintele, dar rareori gesturile pe care le facem. Spunem: «da», dăm din cap: «nu». Spunem poveşti convingătoare, ridicăm uşor umerii. Comitem infracţiuni groaznice şi zâmbim la gândul că vom scăpa basma curată. Zâmbetul acela, experţii ştiu că trădează duplicitatea“, precizează experta social media.

Ce a mai descoperit ştiinţa? Se ştie că mincinoşii îşi modifică frecvenţa de clipire, îşi orientează picioarele spre ieşire şi că folosesc obiecte ca barieră între ei şi cel cu care discută, dar şi că îşi modifică vocea, de regulă coboară tonalitatea.

În lumea de azi există remedii tehnologice care „miros“ minciuna: aparate ce urmăresc mişcarea ochilor, scanere cerebrale cu infraroşii, RMN-uri care detectează semnalele corpului când încercăm să minţim.

„Când combini ştiinţa de a detecta minciuna cu arta observaţiei, a ascultării, te scuteşti să iei parte la minciună“, încheie Pamela Meyer.  

Mai puteţi citi:

De ce există puţine femei-lider în lume. „Ca societate, punem mai multă presiune pe băieţii noştri să aibă succes“

Din cei 190 de şefi de stat, la nivel mondial, doar 9 sunt femei. 13% dintre parlamentarii lumii sunt femei. 15% dintre poziţiile în consiliile de conducere ale marilor corporaţii sunt ocupate de femei. Chiar şi în organizaţiile non-profit, abia 20% sunt femei în funcţii de conducere.

VIDEO Cum te împiedică trecutul să ai succes în viitor. Psihologia timpului şi legătura cu eşecurile din viaţa ta

„Viaţa înseamnă tentaţie. E vorba de slăbiciune, rezistenţă, da, nu, acum, mai târziu, impulsivitate, chibzuinţă, focalizare asupra prezentului şi asupra viitorului. Virtuţile promise cad pradă pasiunilor momentului. Dintre adolescentele care au jurat abstinenţă sexuală şi virginitate până la căsătorie, îţi mulţumim George Bush, majoritatea, 60%, au cedat tentaţiilor sexuale din primul an. Şi cele mai multe nu au folosit metode contraceptive. Promisiuni deşarte“, aşa îşi începe prelegerea TEDx psihologul Philip Zimbardo.