Cum ne-ar putea apăra de coronavirus un cunoscut vaccin. Explicaţiile unui celebru imunolog român, premiat în Europa

Mihai Netea a câştigat cel mai important premiu de ştiinţă din Olanda. FOTO Arhivă personală

Cunoscut doctor infecţionist şi cercetător în domeniul imunologiei, Mihai Netea  coordonează o echipă de cercetători olandezi care încearcă să afle în ce măsură vaccinul anti-tuberculoză ar putea proteja în faţa Covid-19.

Mihai Netea este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători din lume pe probleme de imunologie şi un reputat medic infecţionist. Originar din Cluj, Netea a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţeganu”, iar ulterior a plecat în Olanda, unde a devenit cunoscut în primul rând datorită studiilor sale în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen. A câştigat şi cel mai important premiu de ştiinţă din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane şi jumătate de euro, pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele. Este membru al Academiei Regale olandeze pentru Ştiinţe şi Arte, iar numele său a depăşit de mult graniţa Olandei.

 Într-un interviu pentru „Adevărul”, Mihai Netea a venit cu detalii despre proiectul său, dar şi despre direcţiile de cercetare şi lupta pe toate fronturile împotriva pandemiei, precum şi cu unele precizări în cazul unor controverse legate de SARS-CoV-2.

„Adevărul”: Aţi urmărit din Olanda răspunsul autorităţilor române la această pandemie. Cum vi s-a părut reacţia României şi cum s-au descurcat autorităţile române comparativ cu cele olandeze. 

Mihai Netea: România a reacţionat, zic eu, la timp. România are azi mai puţine cazuri decât Olanda, iar asta înseamnă că şi-a făcut bine lecţiile. Este adevărat, în România au fost câteva focare de Covid-19, s-au făcut şi câteva greşeli, dar în general cred s-a procedat relativ corect. În ce priveşte măsurile luate, în România au fost mai stricte decât în Olanda, dar decizia le-a aparţinut aici autorităţilor române. Cred însă că trebuie văzut şi care sunt măsurile necesare pe viitor şi o ridicare graduală a restricţiilor, dar decizia să le aparţină specialiştilor în sănătate publică.

Şi în Olanda?

Eu consider că Olanda a avut un mare ghinion şi a existat un concurs de factori care a făcut ca boala să se răspândească mai rapid. Spun că a avut ghinion, pentru că atunci când virusul abia intrase în Europa, dar încă nu se putea vorbi de o epidemie, în Olanda era vacanţă şi mulţi olandezi au mers la schi în staţiunile din Alpii italieni. Unii dintre ei s-au întors bolnavi în Olanda, iar unii dintre ei erau asimptomatici şi au răspândit virusul. Apoi, a mai fost un carnaval în sudul Olandei, când timp de 4-5 zile a fost o situaţie care a favorizat transmiterea bolii. 

Olandezii, mult mai calmi decât românii 

Cum au răspuns autorităţile olandeze la acest asalt? Într-o primă fază s-a vorbit de imunizarea în grup...

S-a vorbit doar la început, dar ideea a fost rapid abandonată şi autorităţile olandeze au reacţionat. Măsurile luate aici au fost cele adecvate, chiar dacă au fost mai puţin dure decât în România. Oamenii nu sunt obligaţi să completeze declaraţii dacă merg să-şi cumpere mâncare sau medicamente, ori dacă se duc la muncă. Se păstrează însă distanţa de 1,5 m, iar pe străzi nu au voie să iasă în grupuri mai mari de trei persoane. Dacă nu respecţi aceste restriciţii, primeşti amendă. 98% dintre olandezi au respectat aceste reguli. E crucial ca aceste reguli să fie respectate, iar în acest caz nu se ajunge la restricţii mai dure.

Şi care e acum atmosfera în Olanda, comparativ cu panica generală din România?

Atmosfera în Olanda este acum mai degrabă una calmă. Lumea a fost şi aici poate un pic mai speriată în urmă cu o lună, dar în acest moment s-a ajuns la un echilibru şi este linişte peste tot în Olanda.

Cum ar putea funcţiona vaccinul anti-tuberculoză în cazul COVID-19

Recent, s-a lansat ideea că vaccinul anti-tuberculoză BCG ar putea să prevină infectarea cu SARS-CoV-2 sau măcar să-i atenueze efectele. Dumneavoastră şi echipa de cercetători pe care o conduceţi investigaţi această ipoteză. Ne-aţi putea oferi câteva detalii şi să ne explicaţi cum ar putea să funcţioneze acest vaccin?

Noi investigăm, de aproximativ 10 ani, dacă există vreo legătură între vaccinarea cu Bacille Calmette-Guerin (BCG) şi modul în care organismul reacţionează la alte infecţii respiratorii. Au existat studii epidemiologice mai vechi care au arătat că BCG protejează împotriva infecţiilor respiratorii, însă nimeni nu înţelegea exact cum. Noi am descris mecanismul imunologic care determină acest efect. Pe înţelesul tuturor, vaccinul anti-tuberculoză ar putea determina globulele albe să devină mai eficiente în a lupta cu viruşii.

Nu ştim încă dacă funcţionează şi în cazul SARS-CoV-2. În prezent, se desfăşoară patru studii avansate la nivel mondial, plus încă vreo 10 în diverse stadii. Două din aceste studii se desfăşoară în Olanda, iar un al treilea îl efectuăm în colaborare cu colegii noştri greci. În sfârşit, un al patrulea studiu are loc în Australia, iar în acesta nu suntem implicaţi. Alte studii sunt în pregătire în lumea întreagă, în Statele Unite, Franţa, Danemarca, Germania, Uganda şi Tanzania.

România nu ia parte la aceste studii?

Nu, şi nici nu ştiu sigur dacă ar fi necesar să o facă în acest moment. În acest moment cred că sunt îndeajuns de multe studii pe efectul BCG. După părerea mea, România trebuie mai degrabă să urmăreasca rezultatele acestor studii, iar atunci când se dovedeşte că BCG ar avea un efect, să implementeze rapid.

Rata exactă a mortalităţii, greu de stabilit

Referitor la Covid-19, dacă ar fi să privim cifrele din ţări ca Italia şi Spania, rata mortalităţii ar fi de peste 10%. Pe de altă parte, am văzut că există specialişti care susţin că ar fi vorba despre o rată mult mai mică, undeva de 0,004-0,05%. Cum ar sta în realitate lucrurile?

Rata mortalităţii din Italia sau Spania este atât de mare din mai multe motive. În primul rând, nu ştim cu exactitate câţi oameni au fost infectaţi. E clar că nu sunt infectaţi doar cei cuprinşi în datele oficiale, ci sunt cu mult mai mulţi, probabil de cel puţin 20-30 de ori mai mulţi. Acum, dacă înmulţim numărul bolnavilor, vedem că în realitate rata mortalităţii nu este în niciun caz aşa de mare. De exemplu, în Olanda, la o populaţie de aproape 20 de milioane, probabil că între 3-4% dintre oameni sunt deja infectaţi. Conform mai multor studii, în realitate mortalitatea ar fi între 0,4-0,5% şi cel mult 1%, în niciun caz 10%. Dar chiar şi aşa mortalitatea este ridicată. Dacă facem socoteala, în cazul unei ţări ca România sau Olanda, care au în jur de 20 de milioane de locuitori, există riscul să avem peste 100.000 de morţi, dacă nu vom găsi soluţii pentru vaccinare şi tratament. Acesta este şi motivul pentru care se încearcă să câştigăm timp şi să avem cât mai puţini oameni expuşi. Când o să apară un vaccin, mortalitatea Covid-19 o să scadă cu 90%-95%. 

Mult timp Covid-19 a fost comparat cu o gripă. Cât de mare e diferenţa în ce priveşte rata mortalităţii între cele două boli?

Gripa sezonieră are o rată de decese estimată la 0,1%-0,3%. Deci mai mică decât Covid-19, care are între 0,5% şi 1%. Dar în ce priveşte Covid-19, problema nu e numai mortalitatea, ci faptul că toată lumea e susceptibilă să facă această boală. În schimb, pentru gripă avem un vaccin, dar acum avem nevoie neapărat de soluţii şi în cazul Covid-19.

Un tratament eficient, doar peste câteva luni

Apropo de soluţii, când credeţi că am putea avea un tratament şi când am putea avea un vaccin?

Cred că un tratament eficient am putea avea în câteva luni, probabil. Iar un vaccin, undeva la începutul anului viitor. Dar asta în cel mai optimist caz. După care, acest vaccin va trebui produs într-o cantitate suficient de mare ca să imunizăm populaţia lumii. Astfel de lucruri durează, de obicei.

Şi când estimaţi că această pandemie va deveni istorie şi că ar trebui ridicate în totalitate restricţiile? 

Acest lucru este foarte greu de spus, şi totul depinde de momentul în care un vaccin va fi disponibil în lume. Cel mai probabil, acest lucru se va realiza peste un an, poate chiar peste un an şi jumătate. Dar cu certiudine este dificil de estimat în acest moment.

Recent, mai mulţi experţi, printre care şi epidemiologul român Molnar Geza, au spus că urmează regresia pandemiei. Alţi specialişti, din contră, susţin că „va trebui de acum să convieţuim cu acest virus” şi că noul coronavirus va face poate ravagii chiar mai mari. Care este părerea dumneavoastră în acest sens?

Eu nu sunt epidemiolog, dar cred că este greu de spus în acest moment. O epidemie se răspândeşte atât timp cât există îndeajuns de multe persoane susceptibile, şi condiţiile de transmitere sunt propice. Este posibil ca epidemia să se atenueze în timpul verii, dar eu cred că virusul va rămâne în populaţie şi va da constant îmbolnăviri, mai ales în perioada de iarnă, asa cum o face şi virusul gripal. Aceste îmbolnăviri vor fi mai rare în momentul în care vom avea un vaccin.

Ca imunolog, cum le recomandaţi oamenilor să-şi pregătească sistemul imunitar pentru lupta cu SARS-CoV-2?

Din păcate, nu există nicio modalitate în acest moment de a ne întări sistemul imunitar, acest lucru nu va fi posibil decât printr-un vaccin. Singurul lucru pe care îl putem face în acest moment este să respectăm regulile de izolare şi protecţie care sunt recomandate de către autorităţi.

Recent, un studiu realizat de o echipă de cercetători belgieni condusă de Joris Delanghe a avansat ideea că est-europenii ar fi mai rezistenţi la Covid-19 datorită unei mutaţii genetice. Cât adevăr există în afirmaţiile lor? 

Am văzut acest studiu, care este interesant. Este o ipoteză de luat în calcule, dar care trebuie validată de mai multe studii care să dovedească importanţa acestor variaţii genetice pentru susceptibilitatea la COVID-19.