Video Cum arată „Drumul Apusenilor”, cea mai frumoasă șosea panoramică din Transilvania

Consiliul Județean Cluj a postat o filmare aeriană spectaculoasă cu „Drumul Apusenilor”, șoseaua reabilitată recent, aflată între Cluj și Bihor, care duce până lângă lacul Drăgan, traversând una dintre cele mai spectaculoase zone ale României cu peisaje de poveste.

Peisaje de vis pe Drumul Apusenilor. FOTO: captură video/Consiliul Județean

Consiliul Județean Cluj a postat, recent, o filmare aeriană care scoate în evidență peisajul superb acoperit de zăpadă.  Drumul are 25 de kilometri și „taie” munții Apuseni, din zona DN 1 în localitatea Valea Drăganului și până în apropierea lacului Drăgan.

Lucrările la „Drumul Apusenilor” au durat doi ani, iar reabilitarea s-a făcut cu fonduri europene - 132 milioane lei este costul total al investiției. Drumul are următorul traseu: DN1-Valea Drăganului-Tranișu-Lunca Vișagului

Proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500” a fost finalizat la finalul anului 2022.

Drumul Apusenilor în cifre:

• 25 km de drum reabilitați spre o zonă turistică importantă a județului Cluj;

• 280 accese la proprietăți realizate;

• 80 podețe;

• 9,5 km trotuare;

• 7 poduri, din care 1 construit de la 0;

• 7 km de consolidări de drum;

Refacerea podului din Valea Drăganului

În vara anului trecut a fost refăcut podul din Valea Drăganului, după ce s-a surpat în timpul unor lucrări de reabilitare, pe fondul unor precipitații abundente.

În 13 iulie au fost montate grinzile prefabricate din beton la podul de peste cursul râului Crișul Repede.

În număr de șapte, grinzile au o lungime de 36,5 metri, o înălțime de 1,6 metri și o greutate, fiecare, de 55,7 tone. Ele eu fost amplasate pe suportul betonat al picioarelor podului cu ajutorul unor macarale speciale, de mare tonaj, în cadrul unei operațiuni extrem de spectaculoase.

Cu o vechime de peste 70 de ani și aflat într-o avansată stare de uzură, vechiul pod a fost afectat de fenomenele hidrometeorologice extreme din vara anului 2020. În acest context, s-a decis construirea unui pod nou.

Zonă turistică spectaculoasă

Obiective turistice în Valea Drăganului, conform portalului Turist Info sunt:

Cetatea Bologa

De la moara de apa de la Bologa care încă funcționează, privind de aici în stângă spre coasta de stanca săpată de ape, deasupra unei păduri de salcâmi, se înalta semețe încă după sute de ani, ruinele cetății Bologa.

Vâltoarea de la Drăgan

Vâltoarea cu apa care încă funcționează și spală cu puterea apei ``țoale`` și covoarele, este unul din obiectivele turistice ce merita văzut la Valea Drăganului.

Castelul Gogă de la Ciucea

Conacul Octavian Gogă din Ciucea, județul Cluj a fost reședință lui Octavian Gogă, fiind și locul în care acesta este înmormântat.

Clădirea face parte din patrimoniul monumentelor istorice ale județului Cluj.

Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu și casa memoriala dedicată poetului Octavian Goga.

Compunerea actuala:

După finalizarea în 1926 a restaurărilor, domeniul a căpătat următoarea structura, păstrată și astăzi:

- Conacul Goga era locuit de familia Goga. Clădirea era compusa la parter din salonul de primire, sufrageria, Salonul Galben, biblioteca de periodice, iar la etaj din biroul de lucru al lui Gogă, salonul de muzica, biblioteca, baia și dormitoarele.

- Casa Ady era locuință a personalului auxiliar, magazie și bucătărie. Actualmente clădirea a fost transformată în casa memoriala Ady Endre, fiind expuse diverse documente legate de activitatea acestuia împreună cu obiecte etnografice din cultura populară română și maghiară.

- Casa alba (sau Casa de oaspeți) avea destinație de locuință pentru musafiri, astăzi ea devenind muzeu de arta etnografica. Sunt expuse costume populare, covoare, icoane și ceramica moldovenești, oltenești și oșenești.

- În partea inferioaraa a domeniului se aflau grajdurile, ulterior demolate, pe locul lor fiind ridicat actualul teatru de vara.

-Mănăstirea de călugări, achizitionata de Goga de la cultul reformat.

- Biserica de lemn adusa de Veturia în 1939 din localitatea Galpaia, județul Salaj.

Mănăstirea de la Ciucea

Biserica este construita în 1775, din lemn, în localitatea Galpaia, jud. Salaj, strămutată la Ciucea de poetul Octavian Goga în 1939 și donata Arhiepiscopiei Clujului.

Mănăstirea de călugărite a funcționat până în 1945, an după care a fost închisă sub comuniști.

Barajul Floroiu

Barajul Drăgan, cunoscut şi sub denumirea de Barajul Floroiu este unul dintre cele mai spectaculoase stăvilare din ţară. El asigură retenţia apelor râurilor Drăgan şi Sebeşel fiind amplasat imediat în aval de confluenţa celor două râuri.

Barajul are o deschidere la coronament de 424 de metri.

Este prevăzut cu un descărcător de suprafaţă cu cinci deschideri şi două goliri de fund.

Mai mult decât o simplă locaţie turistică barajul Drăgan şi întreaga zonă Valea Drăganului încorporează istoria cu elemente pitoreşti. Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Aici s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele cedate prin dictatul de la Viena în 1940. De aici treceau peste munte la Stâna de Vale sau Budureasa să-şi aducă cele necesare traiului. Aici era magazinul de la care cei ce lucrau la exploatarea lemnului îşi făceau aprovizionarea săptămânală.

Veneau cu mocăniţa, pe platforma vagoanelor, cumpărau cele necesare apoi se împrăştiau prin toţi munţii pe la cabanele forestiere de la Ciripa, Crăciunu, Tălharu, Bociasa, Zărna, Poieniţă, Neşu sau într-o colibă acoperită cu coajă de molid în cine ştie ce vârf de munte.

La 200 de metri mai sus de baraj se află colonia Floroiu, cândva un orăşel în miniatură, ridicat pentru constructori şi familiile lor. Privind spre coada lacului, iese în evidenţă, că un paznic impunător şi tăcut, Vârful Buteasa (1. 714 metri). În dreapta se văd cătunul Alunu, adormit sub Vârful Caprei, Poieniţa - cu ultimele case atârnate de deal la Mişcu, iar spre Remeţi, păşunea trănişenilor, Rânşoru (luncşor). În stânga e şaua Între Munţi, ce face legătura între Vârfuraş şi Vlădeasa, de sub care izvorăşte pârâul Zărna, apoi Zărnişoara, cu grohotişurile abundente de pe versantul drept şi Faţa Tarniţei.

Lacul de acumulare este populat cu peşte (clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu şi chiar păstrăv auriu) oferind astfel un loc minunat pentru pescarii ce doresc să se relaxeze.

Drum practicabil pe toată perioada anului.