Cu Bac-ul la psihiatru: sfaturile unui medic pentru elevii stresaţi care dau Bacalaureatul
0Eşecul la Bacalaureat poate reprezenta o tragedie pentru tinerii din clasele a XII-a care au investit foarte mult în examenul maturităţii. Ce abordare îi scapă pe tineri de stres şi cum îşi pot maximiza rezultatele, acestea sunt întrebări la care a răspuns preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, Aurel Nireştean.
„Vârsta tânără, în loc să fie o armonioasă deschidere spre maturizare, a devenit un factor de risc pentru tulburările afective şi de comportament“, a declarat Aurel Nireştean, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi şeful Clinicii Psihiatrie II din Târgu-Mureş, la o conferinţă despre tulburarea bipolară, desfăşurată luni la Cluj-Napoca.
Planul de acţiune în sănătate mintală pentru perioada 2013-2020, elaborat de Organizaţia Mondială a sănătăţii (OMS), evidenţiază că expunerea unei persoane la diferite situaţii dificile, la o vârstă fragedă, este un factor de risc important în apariţia bolilor mintale. Cât de mult contribuie şcoala la aceste tulburări şi cum pot trece elevii cu succes peste examenul maturităţii, acestea sunt întrebări la care au răspuns pe cei doi psihiatrii prezenţi la eveniment, Aurel Nireştean, preşedintele ARPP, şi Ioana Micluţia, medic primar psihiatru, şef Secţie clinică Psihiatrie II a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.
Tinerii ar trebui să-şi trăiască viaţa nu după modelele pe care le văd la televizor şi pe net, ci după principii prin care să încerce să se autocunoască.
Aurel Nireştean, psihiatru
Numărul de pacienţi tineri s-a triplat
„În ultimii 5-6 ani, numărul de pacienţi tineri s-a triplat în clinica noastră (Clinica Psihiatrie II din Târgu-Mureş – n.r.) fie că vorbim despre cazuri care trebuie internate, fie cazuri care se prezintă la Urgenţe. O mulţime de tineri vin cu episoade depresive, cu tentative de suicid, cu comportament adictiv faţă de droguri. Tot ce numim tulburări afective şi complicaţiile lor au ajuns să fie în mare măsură apanajul vârstei tinere“, a susţinut Nireştean. Având în vedere că este preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, specialistul are o perspectivă mai largă asupra fenomenului: „această situaţie este o caracteristică la nivelul întregii ţări şi nu numai la clinica pe care o conduc“.
Este şcoala o sursă de stres?
„Pregătirea şcolară este o sursă potenţială de decompensări (dezechilibre – n.r.) afective. Suntem cu toţii în primul rând afectiv legaţi de lumea din jur, iar atunci când se întâmplă anumite evenimente în viaţa noastră e posibil să trăim o emoţie negativă pe care nu o exprimăm sau o exprimăm prea târziu. Aceste trăiri repetate ne vulnerabilizează pentru decompensarea afectivă“, a explicat Nireştean. El mai arată că la vârsta tânără aceste emoţii sunt „necunoscute, ignorate, luate mai uşor“.
„În plus, la tineri este foarte greu să se pună un diagnostic, întrucât aceste manifestări sunt mascate de comportamente specifice vârstei. Astfel, se întârzie foarte mult intervenţia medicului şi constatăm că apar tentative de suicid sau apare un tânăr care se droghează, iar în spatele acestui comportament se află de fapt emoţii negative trăite în procesul şcolar“, a conchis medicul.
Cele mai frecvente probleme cu care se prezintă tinerii la psihiatrie sunt instabilitatea comportamentală şi apropierea de droguri. „Aceste două lucruri se pare că îi marchează, iar în spatele lor se află mereu sau aproape întotdeauna modificări ale stării afective, emoţiile intense, emoţiile negative, emoţiile pentru care nu suntem pregătiţi, emoţiile neprelucrate, emoţiile pe care nu le comunicăm“.
Bacul este doar un examen în viaţă şi întotdeauna pentru un examen există o reexaminare şi încă o şansă.
Ioana Micluţia, psihiatru
Un 4 la Matematică nu e o tragedie
„Ar trebui ca şcoala să nu fie un factor de stres şi performanţele să nu fie atât de exclusiviste. Dacă ai luat un 4 la Matematică este doar o notă, nu e o tragedie. Dar un tânăr poate percepe acel eşec de moment ca pe un eşec al vieţii sale, în loc să-l trateze doar ca pe o notă izolată“, explică Ioana Micluţia, medic primar psihiatru. Ea crede că părinţii care sunt foarte severi cu copiii lor în ceea ce priveşte notele „trebuie să-şi înţelegă şi să-şi iubească copilul cu bune şi cu rele şi să nu-l pedepsească“.
Cum să scapi de emoţii
Nireştean îi sfătuieşte pe tinerii care dau în perioada aceasta Bacul: „să uite tot ce au auzit despre Bacalaureat ca examen, să nu se mai gândească la cum a fost Bacul în alţi ani sau la ce se discută despre Bac. Să se mobilizeze şi să zică: «Da, domnule, mă duc acum la examen şi cu atât cât am reuşit să învăţ poate o să trec mai departe. Dacă nu va fi acum, va fi data viitoare. Ceea ce fac depinde de mine». În niciun caz să nu se bazeze pe conjunctură şi să nu spere în ajutorul celorlalţi, ci în capacitatea lor de a se mobilza şi poate într-un moment de inspiraţie care vine şi de undeva de sus“.
El crede că a scăzut mult numărul celor care vor note mari la Bac, majoritatea vrând doar să scape de examen. „Sfatul meu pentru elevii care vor să scape de stres la Bac ar fi să-şi trăiască viaţa nu după modelele pe care le văd la televizor şi pe net, ci după principii prin care să încerce să se autocunoască. Să încerce să fie ei înşişi şi să se concetreze“, a mai explicat specialistul.
„Întotdeauna există a doua şansă“
Pe de altă parte, profesorul doctor Ioana Micluţia crede că „pentru un tânăr de 18 ani, nepromovarea Bacului poate fi un moment crucial în viaţă pentru că el investeşte foarte mult în reuşită şi acest examen i-ar putea amputa dezvoltarea ulterioară. Tocmai pentru a schimba această perspectivă, Ministerul Educaţiei dă posibilitatea unei reexaminări. Bacul este doar un examen în viaţă şi întotdeauna pentru un examen există o reexaminare şi încă o şansă“.
Micluţia îi sfătuieşte pe tineri să „încerce să se concentreze pe momentul susţinerii examenului. De asemenea, înainte de examen, recomand o perioadă de repaos, de somn. Să nu înveţe noaptea de dinaintea Bacului pentru că e important să valorifice ceea ce au învăţat la timp şi nu ceea ce acumulează pe ultima sută de metri, pentru că se amalgamează cunoştinţele şi se poate pierde şi ce s-a acumulat până atunci“.
De asemenea, după examen e important să-şi permită acea odihnă necesară pentru a putea fi în formă pentru următorul examen. Specialista nu recomandă medicaţia pentru calmarea stresului „pentru că persoanele care nu sunt obişnuite s-ar putea să aibă reacţii necontrolate. Calmante nu recomand sub nicio formă, nici măcar pentru somn pentru că nu se ştie cum va reacţiona organismul“.
Citeşte şi
Bacalaureat 2015 Cluj. Subiecte Română
Se încarcă comentariile...
