Conflictul din vârful DNA ajunge la Cluj. Cine a oprit anchetele de la Consiliul Judeţean: Kovesi, Ţuluş sau Mărincean?
0
Prejudiciu de 18 milioane de lei plus 111 milioane de lei pierduţi din finanţarea UE – asta înseamnă până acum proiectul gropii de gunoi a Clujului. Pe masa DNA stau din 2014 mai multe plângeri penale şi sesizări ale conducerii Consiliului Judeţean. În condiţiile în care abia săptămâna aceasta au început audierile, un fost preşedinte al CJ, Mihai Seplecan se întreabă cine a ţinut ancheta pe loc. Ce a răspuns DNA.
Scandalul de la vârful DNA are efecte la Cluj. După circa 3 ani în care nu s-a făcut nimic în cazul mai multor plângeri venite de la Consiliul Judeţean Cluj, la începutul săptămânii au început audierile în dosarul Centrului de Management Integrat de Depozitare a Deşeurilor (CMID) – noua groapă de gunoi a oraşului. Rampa de depozitare a gunoaielor din Cluj, finanţată de UE cu 107 milioane de lei, trebuia finalizată în 2013 şi încă se lucrează.
În decembrie 2014, angajaţi din conducerea Consiliului Judeţean Cluj au făcut o plângere la DNA privind frauda fondurilor europene în cazul CMID. În iulie 2015, s-a făcut o nouă sesizare la DNA privind Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor”, în care se arăta că mii de tone de gunoi au fost depozitate ilegal la Pata Rât. În plus, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi o parte dintre funcţionarii din conducerea instituţiei au trimis, în toamna lui 2015, trei adrese către şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în care cereau să se verifice unele ilegalităţi sesizate în ceea ce priveşte CMID şi ale proiecte ale judeţului, şi să fie primiţi în audienţă. Nu au primit niciun răspuns.
Dosar din decembrie 2014, acum încep audierile
În acest moment la DNA Cluj există două dosare legate de Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor” – dosarul 2/P/215 – privind frauda cu fonduri europene la CMID şi dosarul 158/P/2014 – privind depozitarea ilegală de deşeuri la Pata Rât.
„Faptul că există dosarele nu înseamnă că s-a şi făcut ceva. În niciun dosar nu am fost chemat la audieri nici eu, nici angajaţii din conducerea Consiliului Judeţean care au semnat plângerile”, spune Mihai Seplecan, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Directorul executiv în cadrul CJ, Mariana Raţiu, a confirmat că a fost chemată, luni, la audieri la DNA în dosarul CMID pentru prima dată de la depunerea plângerii penale în 2014.
Adică au trecut aproape 3 ani de la depunerea plângerii penale. La audieri au mai fost chemaţi arhitectul-şef al CJ Cluj, Claudiu Salanţă şi doi coordonatori tehnici din cadrul unităţii de implementare din CJ.
Nici până acum nu au fost audiaţi la DNA angajaţii CJ în cazul celorlalte plângeri penale – privind proiectul TEN-T „studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal” şi proiectul de realizare a infrastructurii în zona IC Ponor, ambele făcute în 2014.
Fostul preşedinte al CJ Cluj, Mihai Seplecan, susţine că DNA „a pus batista pe ţambal” la Cluj
„Am fost audiat o singură dată la DNA, la un an după ce am făcut plângerea de şantaj”
Mihai Seplecan a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj timp de 6 luni, între iulie şi decembrie 2015 într-o perioadă foarte complicată pentru judeţ. Închiderea rampei de gunoi Pata Rât, aşa cum cereau angajamentele europene ale României, a determinat o criză a gunoaielor fără precedent în judeţ: deşeurile din Cluj-Napoca au fost transportate timp de 3 luni la Oradea. Spelecan spune că s-au făcut presiuni uriaşe asupra lui din partea unor politicieni şi ai reprezentanţilor unor firme private care i-au cerut să deblocheze criza, prin orice mijloace, inclusiv ilegale. El a refuzat şi în schimb a depus mai multe sesizări la DNA, DIICOT, Poliţie, diferite ministere şi chiar la cabinetul premierului privind ilegalităţilor legate de proiectele CJ Cluj. „Cât timp am fost preşedinte de CJ nu am fost niciodată chemat la audieri, în niciun dosar în care am depus plângere penală, nici eu şi niciunul dintre angajaţii care le-au semnat nu am fost chemaţi la audieri. Şi vreau să spun că nu erau simple bănuieli. Erau plângeri însoţite de documente şi chiar de expertize”, a declarat Seplecan pentru „Adevărul”.
El a precizat că o singură dată a fost chemat la audieri la DNA legat de plângerile făcute în perioada în care a condus judeţul: „Am făcut o plângere pentru şantaj împotriva directorului Aeroportului, David Ciceo. DNA m-a chemat după un an de zile la audieri, moment în care mi-am şi retras plângerea. Şantajul s-a făcut cu referire la calitatea mea de preşedinte al CJ, atunci trebuia să se facă ceva. La un an după eveniment ce rost mai are, eu nu mai eram preşedinte de CJ?”.
„Ne-a fost frică să cerem ajutor la DNA locală”
El a susţinut că SRI a fost singura instituţie cu care s-a putut colabora la nivel instituţional: „La Consiliul Judeţean ai un telefon guvernamental şi dacă ridici receptorul îţi răspunde cineva de la STS şi-ţi face legătura unde vrei. Poţi să iei legătura cu orice şef de instituţie. Am sunat la acel telefon de nenumărat ori, am sunat în disperare. Pe Laura Codruţa Kovesi, pe ministrul Justiţiei, pe Hellvig de la SRI (directorul SRI - Eduard Hellgiv), la Cluj la SRI, la DIICOT Bucureşti, la DIICOT Cluj, la Prefectura Cluj. Am sunat ca să spun despre ilegalităţi, despre presiuni şi ameninţări. Am dat foarte multe semnale la tot felul de instituţii, dar singurii care au răspuns şi au fost comunicativi au fost cei de la SRI”.
Fostul preşedinte susţine că aceste sesizări şi plângeri penale au fost făcute într-o perioadă în care DNA-ul făcea dosare pe bandă rulantă: „Când am făcut eu şi colegi din stafful CJ în disperare cele trei adrese în care ceream să vorbesc cu doamna Kovesi se făceau arestări pe bandă rulantă, din 41 de preşedinţi de Consilii Judeţene din România 37 erau anchetaţi. Şi când îţi trimite un preşedinte de CJ şi stafful de conducere al instituţiei sesizări şi plângeri penale tu nu faci nimic, nici nu ne primeşti, dar nici nu ne îndrumi la nivel naţional către o persoană...”. Seplecan susţine că a preferat să se adreseze la DNA la nivel naţional, din cauza scandalurilor precum cel al lui Valentin Tătar, ofiţer de poliţie judiciară la DNA Cluj, care a fost anchetat pentru că ar fi dat informaţii politicienilor şi oamenilor de afaceri privind anchetele DNA care în care erau cercetaţi: „Ne-a fost frică să apelăm la nivel local pentru că toţi aceşti oameni, politicieni şi oameni de afaceri implicaţi în proiectele denunţate aveau oameni în procuratură, DNA, poliţie, SRI. Din păcate nici nu am fost primiţi, nici nu am fost direcţionaţi către un subaltern sau măcar către un procuror de la Cluj”.
Marţi seara, în jurul orei 19.00, utilajele „duduiau” la noua groapă de gunoi. Se lucreză până şi noaptea pentru a se respecta termenul.
Legenda meşterului Manole de la CMID
Vechea rampă de gunoi urma să fie înlocuită de un Centru de Management Integrat al Deşeurilor, realizat pe bani europeni. Licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Cluj a fost câştigată în 2012 de asocierea de firme Confort SA Timişoara (lider) şi companiile italiene Atzwanger SpA, Ladurner Impianti SRL şi Vel Service SA. Pentru suma de 107 milioane de lei, asocierea trebuia să finalizeze lucrările în 14 luni – adică în 2013 - pe un amplasament de circa 60 de hectare din comuna Feleacu.
La 9 luni de la semnarea contractului, firma Confort a intrat în faliment şi a fost Atzwanger SpA, care a subcontractat, din februarie 2013, cu Asocierea Napoca SA – Napocamin SRL - SC Pan Petrol Com SRL. Firmele aparţin lui Ioan Bene, un om de afaceri local despre care presa a scris că este interfaţa unui influent politician PSD din Cluj.
Lucrările la celula de depozitare s-au surpat în 2014, iar CJ a contractat în vara anului 2014 serviciile unu expert.
Concluziile expertizei: „lucrare de mântuială”
Concluziile inginerului Florian Roman au fost că „cel mai mare risc îl reprezintă celula de depozitare”, pentru că proiectantul, antreprenorul şi inginerul au făcut greşeli. Proiectantul a aprobat schimbarea materialelor de construcţie fără a calcula impactul, nu a oferit detalii de execuţie suficiente şi nu a urmărit execuţia lucrărilor. Principala o are antreprenorului este că „nu a respectat proiectul celulei”. Dirigintele de şantier, Tahal Consulting Engineers LTD, este acuzat că „împreună cu antreprenorul poartă răspunderea pentru nerespectarea proiectului”. Având în vedere aceste informaţii, CJ a formulat, în decembrie 2014, plângeri către DNA şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, împotriva antreprenorului, subantreprenorului, inginerului şi precum şi a tuturor persoanelor care se fac vinovate de aspectele sesizate.
Alţi bani, altă distracţie: 111 milioane de lei din buzunarul clujenilor
Proiectul a fost blocat din toamna lui 2014 până în septembrie 2016, când Consiliul Judeţean Cluj a desemnat noul câştigător al licitaţiei pentru finalizarea celulei de depozitare: Krantz Eurocenter, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice – ISPE, asociere care a câştigat licitaţia cu o ofertă de aproximativ 111 milioane de lei. Termen de finalizare 18 luni.
Pe de o parte, Kranz Eurocenter a trebuit să demoleze lucrările neconforme realizate anterior în valoare de 18 milioane de lei, sumă care apare în plângerea penală adresată de CJ către DNA în dreptul prejudiciului. Practic lucrările au fost demolate şi reconstruite.
Dacă în ceea ce priveşte această sumă de 18 milioane de lei există potenţiale şanse de recuperare, în ceea ce priveşte suma de 111 milioane de lei – aceasta va fi plătită din buzunarele contribuabililor clujeni – deoarece proiectul a ieşit din finanţarea UE.
În plus de aceasta, la începutul lunii februarie a acestui an, Comisia Europeană a decis să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozitele municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.
Cine sunt vinovaţi: „toţi”
Întrebat cine este vinovat pentru acest dezastru privind CMID, Mihai Seplecan a susţinut: „Toţi sunt responsabili: foşti şi actuali preşedinţi ai Consiliului Judeţean, prefecţi, şefi ai Garzii mediu, directori ai Agenţiei de Mediu, foşti primari. De asemenea, şi firmele care au lucrat sunt responsabile. Fiecare partid şi-a adus firmele de casă şi interesele proprii. La astea se adaugă şi Poliţia, DNA, DIICOT şi alte instituţii sesizate care nu a făcut nimic”. Întrebat unde a ajuns prejudiciul de 18 milioane de lei, fostul preşedinte de CJ a susţinut „la oamenii politici şi la patronii de firme”.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Întrebarea lui Seplecan pentru conducerea DNA
Seplecan susţine că audierile din această săptămână în ceea ce priveşte dosarul CMID au venit pe fondul presiunilor la care este acum suspusă conducerea DNA. „Eu am o întrebare pentru conducerea DNA. Cine a blocat anchetarea dosarelor de la Cluj? Nu vreau să acuz pe nimeni, vreau doar să ştiu. A fost doamna Kovesi care a refuzat să ne primească şi nici nu ne-a trimis la un alt procuror? Poate că le-a blocat domnul Doru Ţuluş, care este din Cluj? Poate le-a blocat doamna Gabriela Mărincean, şefa DNA Cluj?”, a spus Seplcan. El are o provocare pentru şefa DNA: „măcar acum să dea drumul la dosare”. Seplecan crede că DNA „a pus batista pe ţambal” la Cluj pentru a „susţine anumiţi oameni politici. Nu vreau să acuz direct dar asta a fost senzaţia pe care eu am avut-o ca preşedinte al Consiliului Judeţean”.
Ce (nu) spune DNA
„Adevărul” a transmis către DNA următoarele întrebări:
„Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi o parte dintre funcţionarii din conducerea instituţiei au trimis către procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, trei adrese, în toamna lui 2015, în care cereau să se verifice unele aspecte semnalate prin sesizări şi să fie primiţi în audienţă. Este vorba despre adresele 17738/15.09.2015, 17738/23.09.2015 şi 17738/13.11.2015
Confirmaţi primirea adreselor de mai sus? Dacă da, s-a făcut ceva legat de problemele ridicate de funcţionarii din Cluj? De ce nu au fost primiţi în audienţă? Dacă procurorul şef era ocupat, de ce nu au fost arondaţi unui alt procuror, care ar fi putut să vorbească cu aceştia?
Care este stadiul dosarului 2/P/2015 privind proiectul „Sistem Integrat de Management al deşeurilor” – la Consiliul Judeţean Cluj? De ce într-un proiect care înseamnă prejudicii de milioane de euro pentru Consiliul Judeţean Cluj, cei care au depus plângerea în 22.12.2014 nu au fost încă chemaţi să dea o declaraţie la DNA?
În ce stadiu se află dosarele 158/P/2014 (depozitare ilegală de deşeuri la Pata Rât), 78/P/2014 (proiectul privind dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal TEN-T), 24/P/2014 (dosarul privind modernizarea drumului Ic Ponor) dosare făcute de asemenea la sesizarea unor funcţionari din Consiliului Judeţean Cluj?”
Răspunsul DNA a fost următorul:
”Toate cele trei sesizări fac obiectul unui singur dosar care se află în lucru la Serviciul Teritorial Cluj. Alte informaţii suplimentare nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001.
În ceea ce priveşte dosarele cu nr. 2/P/2015, 78/P/2014 şi 24/p/2014 vă comunicăm că acestea se află în lucru la Serviciul Teritorial Cluj. În acest moment alte informaţii referitoare la stadiul anchetelor nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001.
În dosarul cu nr. 158/P/2014, procurorii Serviciului Teritorial Cluj au dispus, la data de 21.03.2017 soluţia clasării, conform art. 16 alin 1, lit. a (“fapta nu există”).”
Cu alte cuvinte, DNA a refuzat să explice problemele principale în ceea ce priveşte dosarele de la Cluj: De ce a durat aşa de mult până la începerea audierilor? De ce se întârzie încă demararea anumitor dosare? Poate că răspunsurile se vor găsi în urma scandalului de la la vârful DNA.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
