Ce înseamnă Uniunea Europeană pentru România. Top 5 proiecte făcute cu bani nerambursabili, în regiunea cu cel mai mare grad de absorbţie, între 2007-2013
0
România a obţinut 27 de miliarde de euro de la UE, sumă rămasă după scăderea contribuţiei ţării la bugetul european de la intrarea în Uniune şi până la finalul lui 2016. „Adevărul” vă prezintă ce s-a întâmplat cu banii proveniţi din Programul Operaţional Regional în regiunea Nord-Vest aflată pe primul loc în ceea ce proveşte absorbţia fondurilor europene – 90.3%.
Mai bine de 40 de miliarde de euro a primit România de la intrarea în UE şi până la finalul lui noiembrie 2016, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. În condiţiile în care, plăţile făcute de România la Bugetul UE se ridică la 13,6 miliarde de euro, rezultă un plus de 27 de miliarde de euro.
Având în vedere că Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, unul dintre cele mai imporante programe de finanţare europeană a fost închis la finalul anului trecut- „Adevărul” a analizat ce a însemant finanţarea europeană pentru regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), care a avut cel mai mare grad de absorbţie din ţară - 90,3% - adică au fost plătite către beneficiari 406,75 de milioane de euro. Astfel, cu ajutorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) am făcut topul primelor 5 proiecte– în ceea ce priveşte impactul lor asupra vieţii oamenilor, analizând câte persoane beneficiază de aceste proiecte şi topul primelor 5 proiecte în funcţie de sumele atrase de la UE.
Top 5 proiecte de impact
Topul 5 al proiectelor europene realizate prin POR 2007-2013 în Nord-Vest în funcţie de numărul de persoane care beneficiază de acestea este:
1. „Restaurarea ansamblului monument istoric Parcul Central Simion Bărnuţiu şi Cazino din Municipiul Cluj” – care a avut un număr de beneficiari 379.705 de persoane.
Practic, s-a considerat că proiectul aduce un beneficiu întregii populaţii a Clujului. Proiectul a fost implementat în cadrul Axei Prioritare 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul Major de Intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere.
„S-a redat comunităţii locale un spaţiu urban care mulţi ani a oferit locuitorilor condiţii precare de petrecere a timpului liber din cauza nivelului de degradare în care se afla. Prin proiect, pe lângă modernizarea efectivă a parcului central prin refacerea aleilor pietonale, a spaţiului verde, a acceselor, s-a restaurant clădirea monument istoric Casino şi s-a avut în vedere transformarea acesteia în Centru de Cultură Urbană. Prin transformarea clădirii Casino în pavilion expoziţional, proiectul a facilitat revenirea la funcţionalitatea iniţială a clădirii, respectiv la desfăşurarea de expoziţii, festivităţi culturale, recitaluri dramatice sau muzicale şi primiri oficiale în incinta acesteia. După implementarea proiectului atât locuitorii municipiului (379.705) cât şi vizitatorii se pot bucura de un spaţiu modernizat, pus în valoare”, se arată în descrierea proiectului.
Reabilitarea Parcului Central din Cluj.
2. “Crearea unei infrastructuri de afaceri în municipiul Oradea şi asigurarea cu utilităţi publice a parcului industrial Eurobusiness Oradea” – s-au creat 4.666 de locuri de muncă.
„Printre proiectele cu impact implementate de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Oradea se numără o investiţie realizată în două faze (2 proiecte) menite să realizeze o structură de sprijinire a mediului de afaceri, funcţională. Scopul acestor investiţii a fost acela de a de susţine dezvoltarea sustenabilă în judeţul Bihor. Proiectele “Crearea unei infrastructuri de afaceri in municipiul Oradea si asigurarea cu utilitati publice a parcului industrial Eurobusiness Oradea” etapa I şi II au avut în vedere asigurarea cu utilităţi publice a structurii de sprijinire a afacerilor, delimitate din punct de vedere juridic conform schiţei de orientare cadastrală. Din categoria utilităţilor publice s-au realizat: reţeaua de apă şi canalizare, reţeaua de alimentare cu energie electrică, structura de drumuri interioare, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat şi asigurarea accesului la reţeaua de telecomunicaţii. La momentul de faţă, UAT Municipiul Oradea are semnate contracte de închiriere pentru spaţii din incinta Parcului industrial cu un număr de 44 de agenţi economici. Dintre aceştia 32 îşi desfăşoară activitatea urmând ca ceilalţi 12 să îşi demareze activitatea economică în perioada următoare. Finalizarea investiţiilor a dus la crearea de noi lucuri de muncă, un număr de 4.666 fiind active”, se arată în descrierea proiectului.
3. Reabilitarea Clădirii Transilvania din Zalău - 10.000 de utilizatori direcţi ai spaţiilor reabilitate.
„Clădire emblematică a Municipiului Zalău, Clădirea Transilvania încântă prin stilul eclectic. Unicitatea sa este dată de pictura murală ce împodobeşte tavanul fostei săli de bal, pictură realizată în stil art nou şi care are o suprafaţă de 250 m2. Urmare a reabilitării Clădirii Transilvania, comunitatea locală a redobândit accesul la o serie de activităţi culturale, iar centrul istoric a devenit mai atrăgător pentru localnici şi turişti deopotrivă. Prin punerea la dispoziţie a sălii multifuncţionale şi a altor spaţii pentru derularea de activităţi culturale a crescut numărul de persoane care pot lua parte la aceste evenimente. De exemplu dacă până în anul 2014 proiecţiile de filme organizate de parteneri ai Casei Municipale de Cultură Zalău avea loc în sala de spectacole a acesteia cu o capacitate de 180 locuri, după reabilitarea Clădirii Transilvania, aceastea sunt organizate în sala multifuncţională care are o capacitate de 336 locuri. Un alt impact la nivel social, al proiectului, este acela că în acest moment Municipiul Zalău poate oferi condiţii excepţionale pentru derularea de evenimente regionale sau naţionale (concursuri şi olimpiade pentru elevi, întâlniri ale unor grupuri neprofesionale etc) care contribuie la întărirea imaginii pozitive a oraşului. În 2 ani de la finalizarea proiectului s-au înregistrat aproape 10.000 de utilizatori direcţi ai spaţiilor reabilitate. Proiectul a fost implementat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Zalău”, se arată în descrierea proiectului.
Reabilitarea clădirii Transilvania din Zalău.
4. Proiecte privind scăderea timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile de Urgenţă (mediul rural de la 17 minute la 12 minute; în mediul urban de la 9 minute la 8 minute) – beneficiari potenţiali – popuţia din judeţele respective.
Proiecte implementate în cadrul Axei Prioritare 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de Intervenţie 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.
Cele 6 consiliile judeţene de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest s-au asociat şi au format Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Transilvania de Nord”. Această entitate a fost eligibilă în cadrul POR 2007-2013 pentru implementarea de proiecte care să ducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice de urgenţă prin creşterea capacităţii de răspuns adecvat situaţiilor de urgenţă şi prin sporirea gradului de siguranţă şi sănătate a cetăţenilor. ADI “Transilvania de Nord” a implementat 3 proiecte care au ca impact major scăderea timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile în mediul rural de la 17 minute la 12 minute şi la scăderea timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile în mediul urban de la 9 minute la 8 minute. Pentru a ajunge aceşti timp de răspuns au fost echipate 164 unităţi mobile pentru intervenţii de urgenţă. Prin cele 3 proiecte implementate s-a dorit creşterea calităţii serviciilor pentru siguranţa publică şi de asistenţă medicală în situaţii de urgenţă şi dezastre majore, urmărindu-se asfel sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrate teritorial, la nivelul întregii regiuni, prin creşterea gradului de siguranţă a populaţiei, indiferent de localizarea aşezămintelor umane.
5. “Reabilitare DJ 151 km 45+810-126+712 limita de judeţ Mureş - Bistriţa Năsăud judeţul Bistriţa Năsăud”.
„Proiect implementat în cadrul Axei Prioritare 2 Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene si străzi urbane - inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centură
Printre cele mai mari investiţii în infrastructura rutieră din regiune este investiţia realizată de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţ Bistriţa-Năsăud prin implementarea proiectului “Reabilitare DJ 151 km 45+810-126+712 limita de judeţ Mureş - Bistriţa Năsăud judeţul Bistriţa Năsăud”. Traseul traversează de la sud la nord judeţul şi face legătura cu judeţul Mureş care este parte componentă a Regiunii de Dezvoltare Centru, având astfel un impact interregional. Totodată traseul leagă de reşedinţa de judeţ 16 localităţi componente a cinci comune. Lungimea totală a drumului reabilitat este de 76,772 km. Prin realizarea proiectului a crescut traficul auto cu 20%. Este al doilea traseu reabilitat, ca lungime, la nivelul întregii ţări care a beneficiat de finanţare în cadrul POR 2007-2013”, se arată în descrierea proiectului.
Topul a fost realizat conform ADRNV şi este informativ, acesta nu reflectă şi o clasificare în funcţie de importanţa proiectelor.
Complexul Wellness Nymphaea din Oradea.
Top 5 proiect în funcţie de sumele accesate
În ceea ce priveşte topul proiectelor în funcţie de sumele de bani accesate prin POR aacestea sunt:
1.Reabilitare traseu drum judeţean Baia Sprie (DN 18) -Cavnic(DN 184)-Ocna Şugatag (DJ 109F)-Călineşti (DJ 185)-Bârsana(DJ 185) – total 78 de milioane de lei, din care 62 de milioane de lei din fonduri europene.
2.Reabilitarea DJ 151 km 45+810-km 126+712, limita judeţ Mureş+Bistriţa, jud. Bistriţa+Năsăud – total 82 de milioane de lei, din care 60 de milioane de lei din fonduri europene
3.Costruirea complexului wellness termal "Nymphaea" Oradea – total 64 de milioane de lei, din care 28 de milioane de lei din fonduri europene.
4. Reabilitare şi modernizare DJ 763 Sudrigiu-Pietroasa-Cabana Padiş, Km 0+000-13+100 şi 19+650-35+100, L=28,550 km judeţul Bihor – total 64 de milioane de lei din care 45 de milioane de lei fonduri europene
5. Modernizarea liniei de tramvai pe ruta Piata Garii - Bulevardul Muncii in Municipiul Cluj Napoca – total 66 de milioane de lei, din care 40 de milioane de lei fonduri europene.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
