Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Baia Mare, finalistele competiţiei pentru titlul „Capitală Culturală Europeană 2021”

Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti şi Timişoara sunt cele patru oraşe finaliste ale competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Anunţul a fost făcut, astăzi de Ministerul Culturii, iar câştigătorul va fi anunţat în 2016.

Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti şi Timişoara merg în finala naţională pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, au anunţat astăzi Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, şi Steve Green, preşedintele juriului european care a evaluat oraşele candidate.

În competiţia internă au fost înscrise 14 oraşe, între care şi Cluj-Napoca. Cele patru finaliste au la dispoziţie câteva luni pentru a pregăti o variantă îmbunătăţită a dosarelor de candidatură şi vor fi evaluate, în cadrul unor vizite ale juriului, în toamna anului 2016. Câştigătorul va fi desemnat cel târziu la finalul anului viitor şi va împărţi titlul european cu un oraş din Grecia şi cu unul din ţările aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană.

Dosar de candidatură Bucureşti

„Un oraş în tranziţie Prins între un logos occidental şi un etos balcanic, între identitatea sa rurală şi cea urbană, între fascinaţia pentru centru şi ignorarea completă a vitalităţii periferiilor, între un trecut suprareglementat şi capitalismul de tip laissez‑faire al zilelor noastre, Bucureştiul se află într‑o stare permanentă de haos creativ, produsă de contradicţiile sale nerezolvate. Cu o populaţie aflată în migraţie pendulară în interiorul spaţiului geografic şi cultural al UE, oraşul este îmbogăţit de aceste experienţe personale, din păcate insuficient comunicate şi împărtăşite. Oraşul de azi oscilează încă între realitatea socialistă de dinainte de 1989 şi cea neoli‑ berală de după. Aceste două direcţii fundamental opuse generează tipare şi forţe ce men‑ ţin un statut de oraş al extremelor cu o societate puternic polarizată. Provocările socio‑e‑ conomice invizibile cu care se confruntă Bucureştiul în prezent sunt suburbanizarea rapidă prin dezvoltarea comunităţilor segregate, o migraţie sezonieră importantă şi o privatizare extinsă. Politicile urbane centrate mai mult pe imagine decât pe conţinut, mai mult pe dis‑ curs decât pe acţiune au dus la neîncrederea locuitorilor săi în discurs şi retorică”, se arată în introducerea dosarului de candidatură a Bucureştiului. Vezi întregul dosar aici.

Dosarul de candidatură al oraşului Baia Mare

 „Ne aflăm într-un punct de inflexiune, la capătul unui ciclu de creştere. Baia Mare îşi redescoperă şi îşi afirmă, an după an, potenţialul şi moştenirea culturală, reinventându-se ca un oraş deschis, gazdă bună pentru industrii creative şi teren atractiv de joacă pentru artişti sau operatori culturali. Fostul centru industrial se transformă într-un popas primitor pentru turiştii români şi străini, atrăgând, în acelaşi timp, interesul şi implicarea din partea investitorilor şi antreprenorilor. Am dovedit că suntem adaptabili şi versatili. Baia Mare, pe vremuri unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, a devenit, în ultimii douăzeci de ani, un studiu de caz pentru dezvoltare sustenabilă în ceea ce priveşte traficul, spaţiile publice sau măsurile de protecţie ale mediului, fiind ales drept reşedinţă de unele dintre cele importante ONG-uri ecologice. Tradiţia renăscută a sportului ne-a readus în clasamentele competiţiilor europene şi a determinat creşterea semnificativă a interesului cetăţenilor pentru o viaţă activă şi sănătoasă. Progresul pe care îl simt în fiecare zi atât localnicii cât şi vizitatorii este de netăgăduit. Baia Mare se poate schimba şi este deja în plin proces de schimbare. Suntem convinşi că educaţia şi cultura pot accelera şi cataliza această schimbare, pot modela destinul oraşului nostru şi perspectivele care se deschid cetăţenilor săi. Titlul de Capitală Europeană a Culturii ne oferă forţa contextului de care avem nevoie şi poate transforma energia la care suntem martori în rezultate cu impact real, repetabil, pe termen lung”, se arată în introducerea dosarului de candidatură a oraşului Baia Mare. Vezi întregul oraş aici. 



Dosar de candidatură Cluj-Napoca

„Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opţiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 până azi, deşi a traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este, din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi asidue. Dacă te apropii de „sufletul oraşului”, descoperi imediat că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrânilor şi un Cluj al tinerilor, unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei. Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorândule pe celelalte, astfel încât Cetatea noastră este şi o alăturare, câteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei. Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de comunităţi. Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o „uniune” clujeană”, se arată în introducerea dosarului de candidatură al municipiului Cluj-Napoca. Vezi aici întregul program.

Dosar de candidatură Timişoara 2021

„Timişoara 2021 – oraş candidat propune crearea unei platforme comune de evenimente culturale şi artistice care să faciliteze regândirea oraşului în sensul implicării individuale şi colective în societate. Programul artistic pentru anul 2021 este împărţit în cinci direcţii principale, fiecare dintre acestea reprezentând o etapă în călătoria de transformare a individului, o oportunitate pentru Timişoara de a se dezvolta în plan cultural, social şi economic. Astfel, procesul contribuie la dezvoltarea urbană, a industriilor culturale şi creative şi la promovarea imaginii oraşului respectiv pe plan internaţional”, se arată în dosarul de candidatură. Vezi aici întregul program.

Mesaje de la finalişti- Cluj

"Felicitări oraşelor intrate în finală. Însă în egală măsură merită felicitări şi celelalte oraşe care au luat parte la această competiţie. Munca de pregătire a dosarelor de candidatură a produs deja efecte în toate aceste oraşe. Poziţionarea culturii în centrul preocupărilor administraţiilor, realizarea strategiilor culturale, precum şi creşterea sprijinului financiar alocat acestui sector sunt doar câteva dintre efectele benefice. Dacă măcar o parte mică a fiecărui program cultural va fi implementată, atunci România va avea multe de câştigat în plan cultural, social şi economic.

Mulţumim sutelor de clujeni care s-au implicat în pregătirea acestei candidaturi şi operatorilor culturali (sectorul independent şi instituţii de cultură) care au pus umărul la elaborarea programului artistic. Mulţumim, de asemenea, administraţiei locale şi judeţene pentru că au oferit sectorului cultural libertatea de a decide priorităţile culturale ale municipiului Cluj-Napoca, devenite parte a conţinutului dosarului de candidatură. Mulţumim mediului universitar clujean pentru expertiza pusă la dispoziţie şi sprijinul necondiţionat acordat pe parcursul acestui proces. Nu în ultimul rând, mulţumim sponsorilor, companii locale sau naţionale, fără de care pregătirea candidaturii oraşului nostru ar fi fost mult mai greu de realizat.

În aceşti cinci ani pe care i-am investit în proiect, am văzut multe colaborări culturale noi şi multe idei care au prins contur în comunitatea noastră", au susţinut reprezentanţii echipei Cluj-Napoca 2021 CCE.

Echipa de la Baia Mare, condusă de Vlad Tăuşance

„Baia Mare s-a calificat în lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii alături de Timişoara, Cluj şi Bucureşti. Mi-am pus creierul şi sufletul în proiectul acesta, ca director artistic, aproape non-stop în ultimele şase luni. Ne-a ieşit. Mentalitatea de start-up şi încăpăţânarea de a crede au funcţionat. Mulţumesc echipei care m-a suportat: Mihaela Puşnava, Izabella KisKasza, Andreea Ciortea, Raluca Medesan, Ioan Dan Niculescu, Lucian Lupu. You rulez!”, a postat Vlad Tăuşance, coordonatorul echipei care a depus candidatura oraşului Baia Mare. Tăuşance a fost coordonatorul campaniei online a candidatului la preşedinţie Klaus Iohannis şi este implicat în mai multe proiecte educaţionale. 

Tudor Giurgiu: „dosarul de candidatură cel mai bine pregătit”

Regizorul Tudor Giurgiu, directorul celui mai amplu festival din România, TIFF, care se desfăşoară anual la Cluj-Napoca, crede că includerea municipiului pe lista scurtă a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este firească: „Cred că decizia a a avut în vedere calitatea proiectului, fiind dosarul de candidatură cel mai bine pregătit. Ne-am întâlnit încă de acum trei ani, discutând primele idei şi concepte, după care echipa de proiect a muncit intensiv. Este foarte bine că echipa a lucrat independent, în raport cu Primăria sau cu alte autorităţi. Hotărârea juriului cred că a ţinut cont de calitatea conceptului şi a prezentării”, a declarat pentru Adevărul Tudor Giurgiu.  

El vede oraşul de la poalele Feleacului în pole-position în competiţia cu celelalte trei municipii incluse pe lista scurtă şi consideră Timişoara principalul contra-candidat.

Giurgiu, care a fost invitat să facă parte din delegaţia de zece persoane care a prezentat candidatura Clujului în faţa juriului, la Bucureşti, crede că principala provocare a oraşului va fi tocmai faptul că este destul de avansat, ca aplicaţie şi realitate culturală, iar juriul ar putea da o şansă unui municipiu unde există mai multe lucruri care pot fi îmbunătăţite.

Giurgiu s-a declarat surprins de absenţa de pe lista scurtă a Iaşiului şi de prezenţa oraşului Baia-Mare. „În cazul Iaşiului cred că motivul l-a reprezentat instabilitatea politică de la nivel local şi judeţean. Pe de altă parte şi Târgu-Mureşul cred că a avut o aplicaţie foarte bună”, a adăugat regizorul.   

Problema Pata Rât

Fostul director al TVR a comentat şi poziţia organizaţiei Active Watch care a solicitat neacceptarea de către juriu a candidaturilor oraşelor Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia-Mare, pe motiv că municipalităţile de aici încalcă în mod constant drepturile omului. Giurgiu a admis că oraşul Cluj, în cazul căruia a fost adusă în discuţie evacuarea câtorva zeci de cetăţeni romi de pe strada Coastei în zona rampei de gunoi din Pata Rât şi situaţia precară a comunităţii de acolo, are o problemă în acest sens, dar a menţionat că acceptând că ea există se pot face şi paşi pentru îmbunătăţirea ei.

„Principalul competitor al Clujului este el însuşi”

Arhitectul Eugen Pănescu, asociat în cadrul biroului de arhitectură Planwerk care a realizat reabilitarea Pieţei Unirii din Cluj=Napoca, membru şi el al delegaţiei care a ajuns la Bucureşti, consideră şi el că principalul atu al Clujului a fost munca echipei de proiect, care a lucrat cinci luni non-stop la pregătirea formei finale a candidaturii. “Şansele celor patru oraşe care au rămas pe listă cred că sunt egale. Aşteptăm raportul juriului, care va fi un moment cheie, pentru că atunci se vor vedea şi diferenţele între aplicaţii şi cine ce are de îmbunătăţit. Principalul competitor al Clujului este el însuşi, mă bucur că până acum a ieşit învingător”.

Cunoscut şi pentru poziţiile sale civice, Eugen Pănescu s-a arătat foarte sensibil la problemele invocate de Active Watch şi crede că acceptarea candidaturii Clujului trebuie să fie o oportunitate de a ameliora situaţia romilor din Pata Rât.

“Perspectiva obţinerii acestui titlu de Capitală Culturală Europeană trebuie să facă autorităţile să se simtă responsabile faţă de cum au procedat în cazul persoanelor evacuate şi cu privire la ce au de făcut în viitor, pentru a reparea răul realizat. Precaritate, incluziune sunt cuvinte care au fost aduse în discuţie şi de către juriu”, a relatat el.

“Este un demers în primul rând tehnic”

Eugen Pănescu este de părere că principiile stipulate în dosarele celor 14 candidaturi, îmbunătăţite cu observaţiile raportului juriului, aşteptat la finalul lunii ianuarie 2016, ar trebui mediatizate şi transmise transparent astfel încât municipalităţile să ajungă să le şi aplice. “Ar trebui să fie un punct din care să nu poată da înapoi, ţinând cont că nu a fost doar o formalitate ci au fost fundamentate. Desigur aplicaţiile pot fi îmbunătăţite, chiar şi în cazul celor patru oraşe, practic ăsta este şi rolul desemnării unei liste scurte şi nu alegerea directă a oraşului castigator”. 

Florin Moroşanu, preşedintele asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 apreciază că în finala din România a competiţiei au ajuns oraşele cu cele mai bune aplicaţii tehnice. “Este un demers în primul rând tehnic şi cine şi-a făcut cel mai bine treaba a ajuns în finală”, a sintetizat el. Moroşanu a ţinut să le mulţumească clujenilor pentru sprijinul şi deschiderea faţă de candidatura oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană.