Ţinuturi sălbatice de o frumuseţe mirifică pe braţul Borcea. Locuri spectaculoase pentru relaxare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Braţul Borcea, un loc spectaculos petnru relaxare FOTO Alexandru Botezatu
Braţul Borcea, un loc spectaculos petnru relaxare FOTO Alexandru Botezatu

Ţinuturi sălbatice de o frumuseşte aparte acompaniază „călătoria” braţului Borcea încă de la formare şi până la vărsarea acestuia în Dunăre. O atracţie turistică desăvârşită pentru iubitorii de peisaje naturale sălbatice, are circa 70 de kilometri şi impresionează mai ales datorită capacităţii extinse de revărsare.

Braţul Borcea se desparte de fluviu în regiunea Călăraşi- Ostrov şi se reuneşte cu Dunărea în dreptul localităţii Giurgeni.  Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, dar şi condiţii unice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv.

Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna deltaice, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă cele 40 de fonduri de vânătoare în pădurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic inedit.

În acest sens, Consiliul Judeţean Călăraşi are în plan construirea unui port turistic pe braţul Borcea, o investiţie care se ridică la 86 milioane de lei.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Călăraşi, aşezarea de pe malul Borcei FOTO Alexandru Botezatu

„Trebuie să valorificăm la maximum beneficiile pe care ni le oferă Dunărea la Călăraşi, pentru că avem un potenţial turistic uriaş. Acest proiect al Consiliului Judeţean nu este doar spectaculos, datorită arhitecturii sale, ci reprezintă şi o punte de legătură între noi şi turiştii români şi străini, între noi şi potenţialii investitori, care să vină la Călăraşi şi să creeze locuri de muncă bine plătite”, declara preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, în luna mai 2019, atunci când Ministerul Turismului a dat undă verde pentru finanţarea proiectului.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Peisaje de vis pe Borcea FOTO Alexandru Botezatu

„Aici se urmăreşte dezvoltarea zonei, deloc atractivă în prezent şi sporirea satisfacţiei cetăţenilor, printr-un concept inovativ. Se vor construi săli de conferinţă, spaţii comerciale de profil, clădiri atelier de reparaţii ambarcaţiuni. Zona va fi utilă posesorilor de ambarcaţiuni, dând astfel posibilitatea celor care au bărci înregistrate să beneficieze de condiţii optime pentru acostare. De asemenea, urmărim şi creşterea numărului de turişti, posesori de ambarcaţiuni de pe raza altor judeţe care pot veni să se relaxeze la Călăraşi“, a explicat Eduard Grama, administrator public la Primăria Călăraşi.

Zonă protejată

Braţul Borcea este o zonă protejată (arie de protecţie specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul ţării, pe teritoriile administrative ale judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a judeţului Ialomiţa (în Lunca Dunării) şi cea nord-estică a judeţului Călăraşi, în imediata apropiere de drumul naţional DN3B, care leagă oraşul Călăraşi de Feteşti.

Borcea este unul dintre braţele navigabile ale ţării, sute de vase comerciale trecând prin această zonă. Aria Specială de Protecţie avifaunistică Braţul Borcea are o suprafaţă de 13.097 ha şi se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Ialomiţa (61%) şi Călăraşi (39%), făcând parte din regiunea biogeografică stepică.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Călăraşiul, aşezarea de pe malul Borcei FOTO Alexandru Botezatu

În ostroavele de pe malul Dunării şi Borcei, în lacuri şi bălţi trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: raţa mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârliţa (Anser albifrons), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), etc. Speciile de peşti care populează apele lacurilor şi a bălţilor, dintre care amintim ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecţie de pescari, iar în apele Dunării şi a braţului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii şi scrumbia de Dunăre.

Vegetaţia forestieră este reprezentată de specii de arbori, precum: stejarul, plopul alb , plopul negru , salcia , salcâmul, frasinul,arbuşti: sângerul ,lemnul câinesc , călinul , dârmozul, cătina roşie , murul de mirişte.

Un boier a inspirat numele apei

Cu toate că descoperirile arheologice dovedesc continuitatea de locuire încă din neolitic, documentele care s-au păstrat amintesc pentru prima dată de o aşezare aici, la cotul Borcei, în secolul al XVI-lea. Se pare că braţul, afluent al Dunării a fost botezat după numele unui boier.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Una din plajele de la Călăraşi FOTO Alexandru Botezatu

Aşa cum apare menţionat în Istoria Călăraşiului, scrisă de Pompei Samarian, într-un hrisov din 1 iunie 1541, domnitorul Radu Paisie declină proprietatea şetrarului Borcea asupra satului Crăceani (Crăceni), satul Măgureni de mai târziu, cartierul cu acelaşi nume de astăzi, al municipiului Călăraşi. Teritoriul municipiului Călăraşi este udat de apele braţului Borcea care se desprinde din albia Dunării în amonte de oraş la circa 9 km-Ostrov- şi are o lungime totală de 99 km până la unirea sa din nou cu Dunărea, în dreptul localităţii Giurgeni.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Peisaje de vis pe Borcea FOTO Alexandru Botezatu

Pe cursul său, braţul Borcea prezintă câteva meandre, dintre care cea mai accentuată este cotul Ţiganului sau cotul Borcei, “pe al cărui mal sudic încă din neolitic, s-a înfiripat o aşezare din care avea să rezulte, după secole de istorie, Călăraşii de astăzi “, scrie prof. Constantin Tudor în lucrarea sa despre istoria oraşului.

Balta Ialomiţei, utilizată agricol

La Călăraşi, fluviul Dunărea curge pe două braţe: Borcea, pe stânga (pe lângă Feteşti, Borduşani, Făcăieni, Vlădeni) şi Dunărea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km sud de Giurgeni. Între aceste braţe se afla Balta Borcei sau Ialomitei, iniţial cu stuf, lacuri, păduri, azi utilizată agricol şi doar pe margini forestier. 

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Peisaje de vis pe Borcea FOTO Alexandru Botezatu

Balta Ialomiţei are o suprafaţă de 831,3 km pătraţi. Ea are o lungime de 94 km între oraşele Călăraşi şi Hârşova o lăţime de 4-12,5 km. Denumirea de "baltă" se justifică, deoarece iniţial Balta Ialomiţei era formată dintr-o serie de mlaştini, lacuri şi bălţi, porţiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite cu crânguri de pădure. Pe atunci, Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp.

O mică porţiune, rezervaţie naturală

Ulterior, în anii 1960, ca parte a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist, o mare parte din teritoriul Bălţii Ialomiţei a fost asanat (desecat) şi îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol. În prezent, Balta Ialomiţei are înfăţişarea unei insule. Doar o mică porţiune din Balta Ialomiţei, şi anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural cu statut de Rezervaţie naturală. În prezent, în Balta Ialomiţei se cultivă porumb şi sfeclă de zahăr. De asemenea, pe insulă, există ferme care se ocupă cu creşterea bovinelor.

calarasi bratul borcea un loc spectaculos foto Alex Botezatu

Călăraşi, aşezarea de pe malul Borcei FOTO Alexandru Botezatu

Vă recomandăm să mai citiţi:

EXCLUSIV Mărturiile veteranilor români în Afganistan. De ce nu a extras România niciun colaborator afgan VIDEO

Povestea românilor care au fondat lanţul de magazine de bijuterii de lux Teilor: Cum şi-au început afacerea la 24 de ani

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite