Drama părintelui Ilarion Argatu, duhovnic şi exorcist cunoscut: hăituit de comunişti, a stat 16 ani ascuns în şură şi sub podeaua casei
0Pentru că nu a ţinut cont de sarcinile trasate de comunişti, părintele Ilarion Argatu, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai României, recunoscut pentru numeroasele exorcizări pe care le săvârşea, a ajuns “un duşman al poporului”.
Pentru a nu se lepăda de credinţa purtată în suflet şi pentru a nu-i îndepărta nici pe oameni de biserică, aşa cum i se cerea, preotul a preferat să stea ascuns de ochii iscoditori ai comuniştilor. În scrierile pe care le-a lăsat moştenire generaţiilor viitoare, părintele Ilarion Argatu(n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vultureşti, judeţul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica) povesteşte cum în 1946, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei l-a transferat de la Parohia Oniceni, la Parohia Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a cărei construcţie fusese începută în urmă cu mai bine de 22 ani, însă părăsită.
Aici, în satul Boroaia, a adus o biserică, monument istoric, din localitatea Raşca, şi a început a strânge materialele necesare zidirii noii construcţii. Lucrările vor fi însă iarăşi amânate, conducerea vremii luptând mult împotriva celor cu iniţiativă duhovnicească.
“Autorităţile vremii au început a-i face zile grele părintelui. Astfel, cerinţele au început să apară: slujbele să fie scurtate, astfel încât la ora 09.00 biserica să fie închisă, să vină la toate adunările de Partid, să îndemne lumea să muncească şi duminica, să nu mai primească pe nimeni la el acasă. Neţinând cont de niciunul dintre aceste îndemnuri, părintele a fost acuzat, cu martori mincinoşi, de "instigare contra ordinii publice", scrie crestinortodox.ro.
Miliţia a venit să-l aresteze
În ziua de 18 iulie 1948, comuniştii au venit la biserica din Boroaia ca să îl aresteze. Aflând de intenţia acestora, părintele, care nu era acasă când Miliţia îl căuta, a reuşit să fugă din Boroaia şi a mers la casa natală din Valea Glodului. Aici a stat ascuns într-o magazie dărăpănată, în spatele unui perete fals de lemn. Fără de nici unele, părintele supravieţuit acolo vreme de trei ani. Doar mâncarea o primea în cantitate mică şi pe ascuns. Cel care l-ar fi găsit şi l-ar fi "turnat" pe părintele, primea de la stat o sumă de 300.000 de lei, sumă considerabilă la acea vreme.
După cinci ani de la fuga părintelui, Miliţia a mai deschis un dosar, de această dată cu sentinţa de închisoare pe viaţă, pentru "organizare de complot contra statului". Vreme de alţi patru ani, părintele a stat ascuns într-o şură de fân. Câţiva ani, el a stat ascuns şi sub podeaua casei din Boroaia, nimeni neştiind de el. În total, părintele Ilarion Argatu a stat ascuns vreme de 16 ani, ba prin magazii şi hambare, ba prin poduri şi pivniţe. Abia în anul 1964, părintele a fost absolvit de cele două dosare mincinoase, odată cu eliberarea tuturor celor închişi pe nedrept.
Viaţa preotului, renumit pentru exorcizări
Părintele Ilarion Argatu s-a născut într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan. Tatăl său, Alexandru, aşa cum îşi va boteza şi părintele Ilarion un fiu, a îndeplinit functia de primar în comuna Valea Glodului, vreme de 16 ani. Rămânând văduv, şi-a rânduit copiii, iar mai apoi s-a retras la Mănăstirea Neamţ, unde s-a şi călugărit.
Tânărul Ioan a urmat şcoala primară din localitatea natală, în Valea Glodului, iar mai apoi, îndemat de unchiul său, părintele Epifanie Crăciun, stareţ al Mănăstirii Cocoş, din Dobrogea, s-a înscris la Seminarul Teologic din Dorohoi. Terminând seminarul, Ioan va urma şi cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. Simultan, Ioan Argatu a urmat şi cursurile Şcolii Militare din Bacău, ajungând sublocotenent. Dupa facultate, Ioan Argatu se va înrola în armată, undeva la graniţa cu Ungaria.
În ziua de 10 noiembrie 1940, Ioan Argatu se căsătoreşte cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihăilescu, din localitatea suceveana Oniceni. Împreună, cei doi soţi vor da nastere la cinci copii: Ştefan, Gabriela, Alexandru, Ioan şi Ana. În cele din urmă, cele doua fete vor ajunge preotese, iar cei trei băieţi vor ajunge preoţi.
A dat haina militară pe sutană
Renunţând la serviciul militar, Ioan Argatu îşi depune dosarul pentru a fi hirotonit preot, pe seama localităţii Oniceni. Astfel, în anul 1940, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, tânărul Ioan va fi hirotonit preot, slujind împreună cu socrul său, care era deja preot în acel sat.
În anul 1972, părintele Ioan Argatu rămâne vaduv. La mai puţin de un an, în luna ianuarie 1973, el se va călugări la Mănăstirea Antim, din Bucureşti, primind numele de Ilarion Argatu. După căţiva ani petrecuţi în Mănăstirea Căldăruşani, părintele s-a retras mai apoi, pentru ultimii 19 ani din viaţa sa, la Mănăstirea Cernica, unde nenumăraţi pelerini îi păşeau pragul.
La Mănăstirea Cernica, părintele a săvârşit nenumărate exorcizări. Slujba de exorcizare începea cu Acatistul Domnului Iisus Hristos şi continua cu Sfânta Liturghie, cu Sfeştania de sfinţire a apei şi cu Taina Sfântului Maslu. La sfîrşit, părintele citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare şi pe ale Sfântului Ioan Gură de Aur. După ţipete şi urlete inumane, omul posedat începea să se vaite puternic, ca în cele din urmă să cadă într-un somn adanc. După aceea, omul se trezea liniştit.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
