Casa regilor îşi deschide porţile de Ziua Culturii Naţionale. Clădirea monument istoric a aparţinut primului realizator de film din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa Ana şi Marinache Popescu, o clădire monument istoric FOTO Adevărul
Casa Ana şi Marinache Popescu, o clădire monument istoric FOTO Adevărul

Edificiul regal al culturii călărăşene prin care au trecut trei regi îşi deschide porţile pentru vizitatori. De Ziua Culturii Naţionale, grandioasa clădire de patrimoniu poate fi admirată în toată splendoarea.

Actualul sediu al Direcţiei de Cultură Călăraşi, clădirea a fost renovată parţial ân urmă cu aproape 7 ani. Modernizarea a “înghiţit” 2,3 milioane lei în 2011, refăcerea făcând parte dintr-un program al Ministerului Culturii prin care au fost modernizate teatrele din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, dar şi muzeul “Antipa“.

Lucrările au constat în modernizarea şi consolidarea sălilor, dar şi a picturilor de pe pereţi, descoperite între timp. Datorită descoperirii la demisol a picturii murale interioare de pe pereţii clădirii "Casa Ana şi Marinache Popescu" – cea mai mare suprafaţă de pictură murală interioară din această zonă a României într-o clădire care nu este biserică – lucrările de restaurare vor fi reluate, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Găzduit într-o cameră aranjată turceşte

De-a lungul vremii, în această clădire au poposit trei regi: M.S. Carol I, M.S.regele Ferdinand şi M.S. Regele Mihai I. Pe complexul cultural a fost montată, în luna mai 2011, o placă ce aminteşte de faptul că aici au poposit trei regi: Regele Mihai, Regele Carol I si Regele Ferdinand.  Acest lucru este întărit de un fragment ce apare în Monografia Liceului ,,Ştirbey-Vodă" din Călăraşi,: „.. În anul 1890 s-a făcut pregătire mare în oraşul Călăraşi şi Judeţul Ialomiţa, Majestatea Sa Regele Carol I venea pentru prima dată în oraşul Călăraşi. Trecea prin Călăraşi, pentru ca apoi prin satul Dudeşti (azi Feteşti), să treacă la Cernavodă, ca să puie piatra fundamentală a podului de peste Dunăre - în Octomvrie 1890, Majestatea sa a sosit la Călăraşi şi a fost găzduit într-o cameră, aranjată turceşte, a caselor marelui proprietar Marinache Popescu, tatăl lui Leon Popescu, fostul proprietar al Teatrului Liric. În Călăraşi Regele Carol I a stat 2 zile...”.

Clădirea emblematică pentru Bărăgan se află situată pe strada 13 Decembrie şi a fost construită înainte de anul 1880. În prezent, aici are sediul Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi.

Locuinţa a fost donată statului

Bijuteria arhitectonică a aparţinut unei familii înstărite. Este vorba despre Ana şi Marinache Popescu, negustori de cereale, care au avut un sigur fiu, Leon. Acesta a scris istoria cinematografiei româneşti, el fiind primul realizator de film din ţară. Casa familiei Popescu a fost donată în anul 1927 pentru a servi învăţământului şi culturii. Clădirea a fost, de-a lungul timpului, şcoală de fete şi bibliotecă.

„Pur şi simplu întâmplător am descoperit faptul că Leon Popescu, realizatorul primului film românesc, s-a născut la Călăraşi, şi a fost fiul Anei şi al lui Marinache Popescu. Casa în care acesta a locuit este actualul sediu al Direcţiei de Cultură. În timpul lucrărilor de modernizare am descoperit faptul că există picturi din momentul construcţiei “, a spus Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură.

Filmul, difuzat la Budapesta, Viena şi Paris

Filmul „Independenţa României“ a fost realizat în anii de Leon Popescu în perioada 1911-1912. Premiera filmului a avut loc la cinematograful „Eforie“ din Bucureşti. Din distribuţia filmului au făcut parte nume sonore ale cinematografiei româneşti d ela acea vreme: Aristide Demetriade, în rolul domnitorului Carol I, iar doamna Elisabeta a fost jucată de soţia acestuia, Constanţa. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Paşa.

Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea a fost interpretat de priceputul machior al Teatrului Naţional, Pepi Machauer. Protagoniştii filmului, Peneş Curcanul şi soţia lui, Rodica, au fost interpretaţi de către Aurel Athanasescu şi Jeni Metaxa-Doro. Pentru scenele de luptă au fost folosiţi ca protagonişti şi cadre militare, aproximativ 80.000 de oameni. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu a relizat o mare publicitate a filmului şi în Anglia.   

Vă recomandăm şi:

Premiile "10 pentru Călăraşi", decernate în luna decembrie. Se aşteaptă propunerile culturale

FOTO Istorie. Călăraşi, capitala culturală a României în perioada interbelică. Locul unde Ionel Teodoreanu a descoperit "parfumul Medelenilor"

FOTO Primarul cultural al Călăraşiului, o iubire de-o viaţă. Povestea impresionantă a lui Eugen Cialîc, un familist convins

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite