Autostrada Soarelui, dezastrul de pe tronsonul Bucureşti-Fundulea. Primii 40 de kilometri de gropi pe drumul spre mare

Inaugurată în 2004 de către premierul Adrian Năstase şi ministrul Transporturilor de la acea dată, Miron Mitrea, Autostrada Soarelui, tronsonul Bucureşti-Fundulea, a ajuns o bombă cu ceas pentru şoferi. Gropile din carosabil, peticirile dese şi de mântuială au transformat acest drum într-un adevărat pericol pentru participanţii la trafic.

La 14 ani de când s-a tăiat panglica, cel puţin până la kilometrul 40, prima bandă a Autostrăzii Soarelui arată ca după bombardament. Este plină de gropi adânci de 5-6 centimetri, dar şi de şanţuri, unele lungi şi de peste 1 metru. Sunt un adevărat pericol pentru şoferi, ţinând cont de regimul de viteză şi traficul intens desfăşurat zilnic pe acest tronson.

Pe 25 mai, la kilometrul 17, două plăci de beton s-au umflat din senin şi s-au ridicat în unghi, ca o barieră în calea şoferilor care circulau. Din fericire, nu s-a întâmplat o nenorocire. Traficul a fost restricţionat, iar echipele de muncitori au trecut imediat la reparaţii. ”Suprafaţa carosabilă a fost readusă la nivel şi asfaltată la mai puţin de 11 ore de la începerea intervenţiei pentru remedierea deformării care a apărut  la km 17 al Autostrăzii Soarelui, pe sensul de mers Constanţa – Bucureşti, din cauza ridicării bruşte a două plăci de beton”, a anunţat printr-un comunicat CNAIR.

Oficialii companiei au relatat la acea dată că directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, s-a deplasat la faţa locului şi a cerut intervenţia rapidă pe timp de noapte a muncitorilor şi utilajelor în zonă. ”Lucrările au fost efectuate de o echipă de 15 muncitori şi două utilaje care au detensionat plăcile de beton afectate şi le-au îndepărtat, după care a refăcut planeitatea şi au asfaltat suprafaţa deteriorată”, anunţa compania.

Lucrări pierdute în negura timpului

Povestea drumului care leagă Bucureştiul de Constanţa aproape că se pierde în negura timpului. Construirea autostrăzii s-a făcut greoi, iar termenele de finalizare au fost mult decalate. Deşi construirea autostrăzii demarase în regimul comunist, în anul 1983, iar în 1987 au fost inauguraţi primii 18 kilometri de către Nicolae Ceauşescu, pe segmentul Feteşti-Cernavodă, lucrările pe tronsonul Bucureşti-Fundulea au fost încheiate în 2004, după ce în 2002 autorităţile anunţau “evoluţia foarte bună a lucrărilor".

Iniţial, premierul Adrian Năstase anunţa în iulie 2003 că lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, începute în urmă cu trei ani, vor fi încheiate în anul 2006. La doar o lună, în august 2003, premierul Adrian Năstase se răzgândise şi îşi exprima nemulţumirea în legătură cu modul de respectare a graficului de derulare a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, afirmând că este "inadmisibil" ca acest proiect să nu fie încă finalizat.

Din cauza lipsei de finanţare, lucrările au înaintat lent, următoarele două tronsoane, Bucureşti-Fundulea şi Fundulea-Drajna, fiind inaugurate în 2004 de către premierul Adrian Năstase şi ministrul Transporturilor Miron Mitrea. Lungimea celor două noi tronsoane a fost de 105 km. Lucrările la tronsonul Bucureşti-Fundulea, desfăşurate în perioada 2001-2004, erau finanţate dintr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi din contribuţia Guvernului României. Lucrările erau executate de către un consorţiu format din companiile italiene Italstrade, CCCF Bucureşti şi Romis SRL. “Lucrările s-au executat în baza unor documente întocmite şi aprobate conform legislaţiei aplicabile, în vigoare la data elaborării proiectelor. Lucrarea a fost atribuită prin licitaţie la nivelul CNAIR SA, nu la nivelul DRDP Bucureşti, iar tronsonul I Autostrada Soarleui Bucureşti-Fundulea, despre care vorbim nu se mai află în garanţie la această dată”, a explicat Dinu Daniel Augustin, director general regional în cadrul DRDP Bucureşti.

"Cedările unor părţi sunt cazuri excepţionale"

Despre probleme care apar în trafic, punându-i în pericol pe şoferi, cum a fost incidentul de la kilometrul 17, reprezentatul DRPD Bucureşti spune că “cedările unei părţi rutiere sau unor părţi din acestea sunt cazuri excepţionale, iar cauzele din care se produc acestea pot fi determinate numai în urma unor expertise întocmite de experţi autorizaţi. “De asemenea, acesta mai spune că astfel de probleme nu au mai fost semnalate pe alte tronsoane de pe A2, dar că aceste cedări pot apărea oriunde, se întâmplă aleatoriu. Întrebat ce măsuri se iau pentru a preveni o nenorocire, reprezentantul DRDP a precizat: sectorul de autostradă se monitorizează permanet, iar unde apar probleme, în cel mai scurt timp se semnalizează zona şi se iau toate măsurile pentru remediere.

Începe marea modernizare

În septembrie începe mare modernizare. Drumul care face legătura între Capitală şi litoral va fi închis pe porţiuni, pentru ca reparaţiile să nu încurce şoferii. “Preconizăm că lucrările de reparatii pe tronsonul A2 Bucureşti-Fundulea vor începe în luna septembrie 2018 şi se vor desfăşura etapizat, în şase perioade, pe parcursul a trei ani. Investiţia se ridică la 100 de milioane de lei”, a precizat Dinu Daniel Augustin, director general regional al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti(DRDP). Cu aceşti bani, autorităţile promit că vor moderniza 24 de kilometri de autostradă cu două benzi, pe două căi de circulaţie.

Potrivit caietului de sarcini, câştigătorul licitaţiei va trebui să desfăşoare mai multe lucrări. Astfel, se frezează 8 cm de beton, se repară crăpăturile din dale şi se toarnă 2 cm mortar asfaltic şi 6 cm mixtură asfaltică stabilizată, iar între ele se aşterne un strat de geocompozit. În timpul reparaţiilor, explică Dinu Daniel Augustin, autostrada se va închide pe o cale, astfel că astfel că circulaţia se va menţine pe ambele sensuri, dar pe o singură bandă.

Conform DRDP Bucureşti, în cursul acestui an, au fost efectuate în regie lucrări de reparaţii îmbrăcăminţi hidraulice între km 12+000-36+000, pe o suprafaţă de 2.060 mp cu valoare de 116.686 lei cu TVA. Pe sectorul cuprins între km 12+000-36+000 se fac permanent revizii şi se intervine de câte ori este nevoie.