Un judecător buzoian, anchetat de DNA într-un dosar de retrocedare ilegală de pădure, ar putea scăpa de măsura controlului judiciar
0Curtea Constituţională a decis joi că măsura preventivă a controlului judiciar asupra inculpatului este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp. Astfel, un pion important al „lotului Beganu”, cercetat de DNA pentru retrocedarea ilegală a 5.000 de hectare de pădure, ar putea scăpa de măsura controlului judiciar. Judecătorul Neculae Toader este cel care a pronunţat soluţia prin care s-a realizat împroprietărirea ilegală.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, la sfârşitul lunii noiembrie, ca fostul prefect de Buzău, Paul Beganu, avocatul Mihail Cosmin Vasile şi omul de afaceri Gheorghe Ceteraş să rămână în arest, în timp ce Ion Irimia, angajat al Romsilva, să fie cercetat sub control judiciar, în dosarul retrocedărilor de pădure de la Gura Teghii. Decizia instanţei supreme, care a judecat contestaţiile la decizia Curţii de Apel Ploieşti din 21 noiembrie, prin care cei patru au fost arestaţi, este definitivă.
În acelaşi dosar, este cercetat sub control judiciar judecătorul Neculae Toader, fost preşedinte al Judecătoriei Pătârlagele.
Potrivit procurorilor DNA Ploieşti, care instrumentează acest dosar, Beganu, Irimia şi Toader sunt suspectaţi că ar fi luat mită 2.250.000 de euro (primii doi câte un milion, iar al treilea 250.000) pentru a favoriza retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de pădure lui Gheorghe Ceteraş, cumpărătorul unor drepturi litigioase de la un moştenitor al unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare.
Concret, Gheorghe Ceteraş, cumpărătorul unor drepturi litigioase de la un moştenitor al unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare, în cursul anului 2010, împreună cu moştenitorul şi avocatul Mihail Cosmin Vasile, s-au înţeles să obţină, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5134,29 ha teren forestier care aparţinuse Societăţii Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră, în numele nou înfiinţatei SC Forestiera Ardeleana SRL, administrată de moştenitor, societate care avea ca obiect principal de activitate silvicultura, exploatarea forestieră şi servicii anexe, scopul declarat fiind “redobândirea patrimoniului Societăţii Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră”.
În acest scop, Ceteraş i-a remis suma de 1.000.000 euro, în două tranşe, lui Ion Irimia, angajat în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, care avea influenţă asupra lui Beganu şi altor funcţionari din cadrul regiei, pentru a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5.132,29 ha revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.
În acelaşi scop, Ceteraş i-a remis suma de 1.000.000 de euro prefectului judeţului Buzău Paul Beganu. În schimb, Beganu, în ianuarie 2011, a falsificat o adresă şi a determinat o persoană să falsifice o alta, astfel încât Gheorghe Ceteraş să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moştenitorii nu au primit răspuns la contestaţiile formulate. Aceasta, în condiţiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor în cauză nu a mai suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.
Ca urmare, în anul 2011, Ceteraş a depus plângere la Judecătoria Pătârlagele. El i-a remis apoi suma de 250.000 euro judecătorului Neculae Toader, din cadrul Judecătoriei Pătârlagele, pentru a pronunţa o soluţie favorabilă acestuia. În schimb, magistratul a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5.132,29 ha pădure (din care suprafaţa de 2.830,65 ha se afla la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti în proprietatea statului), în favoarea lui Gheorghe Ceteraş, cumpărător al drepturilor litigioase de la SC Forestiera Ardeleana SRL.
Aceasta, în condiţiile în care această societate nu deţinea în mod legal calitatea de titular al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate şi nici nu s-a făcut dovada că societatea este continuatoarea sau succesoarea în drepturi a Societăţii Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră.
Judecătorul Neculae Toader a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă avută în proprietate de Societatea Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră, chiar dacă nu toţi acţionarii Societăţii Anonime au înţeles să se constituie în aşa zisa noua formă asociativă, cauzând statului, în această modalitate, un prejudiciu în sumă de 89.787.721 de lei (echivalentul a 21,7 milioane euro).
Deşi sentinţa judecătorească putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, obligaţie în sarcina reprezentanţilor celor două comisii (comisia locală Gura Teghii şi a comisia judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar), actul procedural nu a fost formulat, sens în care a devenit irevocabilă prin nerecurare. De asemenea, deşi Direcţia Silvică Buzău a solicitat prin adresa nr. 855/13.04.2011 Instituţiei Prefectului Judeţului Buzău, Comisiei Judeţene Buzău şi Comisei Locale Gura Teghii promovarea unui recurs, motivat de nelegalitatea soluţiei date prin sentinţa civilă nr. 706/12.04.2011, acesta nu a fost formulat, mai notează procurorii.
Deşi procurorii DNA au indicii clare asupra vinovăţiei judecătorului Neculae Toader, acesta ar putea fi cercetat în stare de libertate.
La nouă luni de la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, nu mai puţin de şapte articole au fost declarate în neconcordanţă cu Constituţia României. Decizia magistraţilor constituţionali a fost luată după ce instituţia a fost sesizată de către instanţa Judecătoriei Satu-Mare – Secţia penală.
Astfel, în urma deliberărilor, CCR a stabilit că măsura preventivă a controlului judiciar este neconstituţională. Concret, spun judecătorii constituţionali, fiind pe termen nelimitat măsura „încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale“, explică judecătorii Curţii Constituţionale.
Experţii în drept penal şi constituţional consideră corectă decizia Curţii Constituţionale, dar atrag atenţia că efectele vor fi grave pentru anchete.
Măsura controlului judiciar poate fi luată de procuror sau judecătorul de cameră preliminară faţă de un inculpat, fiind o măsură preventivă mai blândă ca arestul preventiv sau arestul la domiciliu. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligaţii: să se prezinte la Poliţie sau instanţă periodic ori de câte ori este chemat, să anunţe schimbarea domiciliului, să nu părăsească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, să nu se întâlnească sau să comunice cu anumite persoane.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
