Cum a „supraviețuit” hotelul Coroana, clădire istorică sufocată de blocuri comuniste. „S-au tot chinuit cu tancurile...”

Hotelul Coroana, una dintre vechile construcții din centrul Buzăului, a rezistat atât tăvălugului comuniștilor, cât și cutremurului devastator din 1977. Construit la sfârșitul anilor '20 din beton mozaicat și cu o armătură solidă, clădirea a fost ținta autorităților comuniste care doreau să înlăture simbolurile burgheziei și să le înlocuiască cu construcții noi și încăpătoare. A supraviețuit cu brio acestor încercări.

Hotelul Coroana este sufocat de blocurile comuniste FOTO Iulian Bunilă

Clădirea care găzduiește hotelul Coroana se află în imediata vecinătate a Palatului Comunal, construcție emblematică a municipiului Buzău, şi lângă Tribunal, cele trei formând triunghiul celor mai importante monumente arhitecturale din centrul oraşului.

A fost ridicată între anii 1926-1927, edificiul inaugurat la 1 octombrie 1927 fiind, iniţial, proprietate a farmacistului Sava Gerota. Pentru construcţia acestuia, s-a utilizat o tehnică nouă la acea vreme, anume turnarea betonului mozaicat, între cofraje în interiorul cărora erau confecţionate mai întâi armături metalice foarte solide. Cărămizile au fost utilizate numai la realizarea faţadei.

Potrivit istoricului buzoian Valeriu Nicolescu, clădirea a avut spații comerciale la parter, inclusiv un magazin de electrocasnice și un magazin alimentar. Ulterior, a găzduit o bibliotecă și casa de cultură raională, cu muzeu. În ciuda faptului că era o clădire nouă, autoritățile locale au dorit să o demoleze în 1935, pentru a face loc unui palat al culturii, cu biblioteci și muzee. Planurile au fost însă date peste cap de izbucnirea războiului.

Obsedaţi să înlocuiască edificiile care simbolizau burghezia cu construcţii noi, comuniştii i-au pus gând rău clădirii din centrul Buzăului. După anii ‘50, autorităţile şi-au adaptat strategia de dezvoltare urbană la noile cerinţe sociale, importate odată cu comunismul, şi au început construcţia de blocuri cu locuințe mai încăpătoare, dar lipsite de orice valoare arhitectonică, în locul vechilor case.

Astfel, şi-au făcut apariţia blocurile din cartierul Obor, cele de pe Aleea Trandafirilor, construite de sovietici. Aspectul zonei centrale a municipiului Buzău suferă și astăzi din cauza blocurilor construite de comunişti în anii '60. Aceste construcții au prins ca într-un clește hotelul Coroana, fiind la câțiva metri distanță, doar o latură având deschidere spre un spațiu mai larg.

Clădirea construită la sfârşitul anilor '20, din beton mozaicat, cu armătură solidă, o noutate pentru vremea aceea, s-a încăpăţânat să reziste cutremurului din 1977 şi, imediat, tancurilor cu care autorităţile ar fi încercat să o pună la pământ. Comuniștii s-au pus pe demolat clădirile vechi, ale burgheziei, pentru că le-ar fi șubrezit seismul devastator. Teatrul Moldavia fusese răpus din acest motiv și urma clădirea hotelului Coroana, asupra căreia plana de mult timp decizia demolării.

Istoricul Marius Constantinescu, angajat al Muzeului, mărturisește că se afla în Palatul Comunal, unde funcţiona de puţin timp instituţia istorică, pentru a ajuta la mutarea unor piese de mobilier în noul local de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. La un moment dat, a auzit zgomot de motoare turate, iar după ce a ieşit din clădire a văzut cum mai mulţi militari încercau să demoleze hotelul cu ajutorul tancurilor. Se întâmpla pe data de 5 martie 1977, dimineaţa.

„Am venit la Palat şi pe la ora 11 şi jumătate am auzit mare agitaţie în stradă. Am ieşit pe partea aceea dinspre capătul bulevardului Nicolae Bălcescu şi am asistat cu mare surpriză la un adevărat spectacol. Legaseră cu şufe un tanc de zidurile hotelului Coroana, trecuseră prin două ferestre de la etajul unu care erau sparte şi avea înlăturate şi ramele, şi trăgeau cu scopul de a dărâma clădirea”, spune profesorul Marius Constantinescu.

După ce au observat că primul tanc nu răzbeşte, autorităţile au decis să aducă încă unul, apoi pe al treilea, însă rezultatul a fost acelaşi.  

”După ora 11 au început să tragă cu tancurile de ziduri, şi până pe la 13.30 s-au tot chinuit cu tancurile să tragă de clădire. La un moment dat, a venit Gheorghe Milu, fost primar, şi după ce a vorbit cu căpitanul care coordona misiunea a luat decizia de a renunţa la demolare. Ulterior m-am întrebat şi eu de ce nu au reuşit să dărâme clădirea. Am aflat că este prima clădire turnată complet din beton, care efectiv este un monolit  de beton armat de cea mai bună calitate”, mărturisește istoricul Marius Constantinescu.

Administrația municipiului Buzău a luat în calcul, în 2012, refacerea centrului, prin demolarea blocurilor construite în anii `60, marcate cu bulină roșie, și ridicarea altora, mai înalte, dar astfel poziționate încât să nu obtureze vechile clădiri.

Intenția a dispărut odată cu schimbarea conducerii Primăriei Buzău, actuala administrație considerând că proiectul demolării blocurilor sovietice din centrul orașului este irealizabil.