Buncăr antiatomic pentru salvarea soiurilor româneşti de legume şi fructe. Soluţia propusă de un cercetător

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Amenajarea unui buncăr, în planul cercetătorului Costel Vânătoru
Amenajarea unui buncăr, în planul cercetătorului Costel Vânătoru

În cazul unor accidente nucleare sau chimice, nu numai oamenii ar avea de suferit, ci şi lumea vegetală, spune cercetătorul Costel Vânătoru. Contaminarea culturilor, deprecierea soiurilor prin apariţia unor anomalii şi chiar dispariţia unor specii de plante sunt riscurile care ne pândesc, dacă nu luăm repede măsuri.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale, cu sediul în Parcul Crâng din municipiul Buzău, va conserva patrimoniul genetic vegetal de pe cuprinsul ţării, care cuprinde peste zece mii de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice pe cale de dispariţie.

Instituţia abia înfiinţată este condusă de cercetătorul Costel Vânătoru, care a demarat deja organizarea unităţii. 

Vânătoru spune că va acorda prioritate identificării unor surse de finanţare pentru crearea unui buncăr antiatomic în care să fie depozitate seminţele a mii de soiuri de legume şi verdeţuri din soiuri locale. 

Războiul din Ucraina şi ameninţările cu atacurile nucleare şi chimice sunt un motiv în plus pentru punerea la adăpost mai repede a patrimoniului genetic vegetal al României într-o bancă de gene modernă.

„Acum se impune în regim de urgenţă organizarea acestei instituţii pentru a păstra în deplină siguranţă resursele genetice ale ţării noastre. Lumea vegetală este expusă la mari pericole, pe lângă cel al schimbărilor climatice. Vorbim de accidentele chimice, accidentele nucleare, aici vorbind de intervenţia iraţională a omului. Acestea ameninţă lumea vegetală”, declară Costel Vânătoru, directorul Băncii de Gene Buzău. 

Potrivit cercetătorului buzoian, contaminarea culturilor, deprecierea soiurilor prin apariţia unor mutaţii genetice ireversibile şi chiar dispariţia unor specii de plante sunt riscurile care ne pândesc, dacă nu luăm repede măsuri. Exemple în acest sens vin din zonele afectate de accidente nucleare.

”După accidentele nucleare de la Cernobîl sau, mai recent, de la Fukushima, au apărut mutaţii genetice, anomalii genetice iar întreaga lume vegetală a fost dată pese cap, riscând să o pierdem. Aceste bănci de gene au menirea de a salva aceste resurse în faţa acestor atacuri, în faţa schimbărilor climatice, tehnologiilor, bolilor, dăunătorilor”, spune Costel Vânătoru.

Numeroase plante şi fructe monstruoase au apărut în flora din imediata vecinătate a centralei nucleare de la Fukushima. Zona a fost devastată, în martie 2011, de un puternic cutremur urmat de tsunami. Fenomenul a produs distrugeri reactoarelor centralei nucleare şi a generat contaminarea radioactivă a solului. 

buzau

Potrivit unor cercetători japonezi, plantele au suferit mutaţii în urma avariei centralei atomice de la Fukushima. Combustibilul radioactiv a contaminat o zonă mare de teren, fapt ce a dus la anomalii genetice. Aspectul plantelor este alterat şi la fel este si conţinutul lor, care nu este comestibil.   

Multe dintre imaginile postate de localnici din jurul centralei Fukushima surprind flori deformate, cu corolele lipite unele de altele. În alte fotografii apar roşii explodate, caise dublate, portocale lipite câte patru pe o tulpină ori căpăţâmi de varză care au atins dimensiuni nenaturale. Căpşune cu frunze, ştiuleţi de porumb dublaţi sau vinete în ciorchine sunt printre ”mutanţii” care au crescut în jurul centralei de la Fukushima.

buzau

”Riscul contaminării seminţelor şi plantelor cu boli, dăunători, substanţe radioactive, factori mutageni sau substanţe chimice care provoacă mutaţii genetice sau deprecieri ale resurselor genetice este foarte mare. Mai grav, sunt multe specii puse în pericol sau chiar soiuri care au dispărut pentru totdeauna. De aceea avem nevoie de o instituţie specializată care să ştie să păstreze în deplină siguranţă aceste resurse, să le menţină în deplină siguranţă în faţa acestor atacuri care sunt destul de agresive”, spune Costel Vânătoru. 

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău funcţionează, deocamdată, cu jumătate din necesarul de angajaţi, însă organigrama ar putea fi completă până la sfârşitul anului. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Comemorarea unui erou din Afganistan, umbrită de nemulţumirile familiei faţă de relaţia cu statul VIDEO

Cuplurile din Buzău vor spune „da” într-un nou sediu al Stării Civile VIDEO

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite