Analiză Revoltă contra biletului de 7 lei: Metrorex, acuzat că protejează salariile prin scumpiri-șoc

O călătorie cu metroul în București va deveni de patru ori mai scumpă decât în Budapesta sau Praga, dacă noul ordin al Ministerului Transporturilor va intra în vigoare la 1 mai. Decizia de a scumpi biletul la 7 lei și abonamentul la 140 de lei este văzută de societatea civilă drept o măsură care va alunga călătorii spre mașinile personale, sufocând traficul din Capitală. În timp ce ministrul Transporturilor susține că „nu putem opri metroul” fără aceste încasări suplimentare, bucureștenii denunță transformarea companiei într-o „gaură neagră” care protejează privilegiile salariale în detrimentul pasagerilor.

Metrorex anunță că au crescut cheltuielile de la 1,51 miliarde lei în 2023, la 1,96 miliarde lei (estimare pentru 2026), în timp ce subvenția aprobată de la stat este 761 milioane lei pentru anul în curs, în scădere față de un total de 873 milioane lei în 2025. Deficitul de finanțare pe 2026 este de 451 de milioane de lei. Dar tocmai faptul că beneficiază de subvenție de la stat este contestat de specialiști și cetățeni.

Bucureștenii vor o strategie integrată la nivelul Capitalei

Peste 12.000 de bucureșteni au semnat o petiție prin care cer ministerului să oprească scumpirea anunțată începând cu 1 mai 2026. În ianuarie 2025, tariful pentru o călătorie a fost majorat de la 3 la 5 lei, autoritățile justificând această măsură prin necesitatea echilibrării bugetului și a reducerii costurilor de exploatare. Acum creșterea va fi de la 5 lei la 7 lei pentru o călătorie iar abonamentul ar urma să fie majorat de la 100 la 140 de lei. 

“Prin această decizie mergem împotriva trendului global de a scăpa de dependență de combustibili și de mașina individuală în marile noastre orașe. (...) Dacă scumpesc prețul unei călătorii cu metroul, practic cea mai eficientă metodă de a te deplasa în București, autoritățile nu fac decât să trimită și mai mulți cetățeni către automobilele individuale, fapt care creează mai multe cozi în trafic, mai multă poluare și mai mulți nervi pentru cei care au mașină/își permit să meargă cu mașina individuală.

Iar pentru cei vulnerabili, care nu se pune problema să dețină o mașină, 2 lei în plus per călătorie, mai ales în contextul în care s-a mai scumpit o dată prețul unei călătorii, nu ar face decât să le facă viața și mai grea.”, se arată în textul petiției inițiată de partidul SENS pe platforma Declic.  

Aceștia cer ministrului să oprească aplicarea ordinului de ministru publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor spre dezbatere publică. Ciprian Șerban explică măsura ca fiind o consecință a altui val de scumpiri, cel din energie.

„Metroul trebuie să își scoată cheltuielile. Dacă a crescut atât de mult prețul energiei, curentul consumat trebuie acoperit. Acesta este motivul pentru care dumnealor (n.red. Metrorex) propun această creștere. Plus inflația, plus faptul că Guvernul a dispus o diminuare a subvenției. De undeva, costurile trebuie acoperite. Nu e un lucru plăcut pe care trebuie să-l facem, dar nu putem opri metroul”, a declarat ministrul Transporturilor luni, 6 aprilie, înainte de ședința cu Metrorex.

Soluția propusă: preluarea Metrorex de către Primăria Capitalei

Fostul primar al Sectorului, deputatul Radu Mihaiu spune că soluția pentru luarea unor decizii care să facă parte dintr-un management integrat al traficului în Capitală este ca Metrorex să treacă în subordinea Primăriei.

„Știți cum zice PSD-ul peste tot? Că ei sunt de partea oamenilor vulnerabili. Cei care nu mai au bani să-și plătească facturile. De asemenea spun și că vor să rezolve cu aglomerația din București să nu mai fie atât de multe mașini, să nu mai fie așa multe blocaje. După ce toată lumea s-a chinuit să găsească o soluție să nu mai crească atât de mult prețurile la pompă pe criza asta a combustibilului, logica ar fi să încurajăm oamenii să folosească transportul în comun. (...)

Asta înseamnă că nu crești prețul la biletul de la metro de la 5 lei la 7 lei cu 40% Încerci să convingi oamenii să folosească mai mult transportul în comun. Nu poți să faci chestia asta dacă îți scumpești biletul. Normal ar fi ca Metrorex să treacă cu totul în subordinea Primăriei Capitalei ca să putem avea și noi un transport public integrat.”, a postat într-un video pe rețele de socializare Radu Mihaiu. 

De altfel, și STB, care este în subordinea PMB, a propus o majorare dar, după ce în luna ianuarie o astfel de inițiativă a fost respinsă de Consiliul General, primarul Ciprian Ciucu amână o nouă tentativă de a trece această inițiativă de un nou vot. 

Dacă Ministerul Transporturilor va da curs cererii Consiliului de Administrație al societății un abonament pentru transportul în regiunea București Ilfov cu tramvaiul, troleibuzul, autobuzul, metroul și trenul va ajunge să coste de patru ori mai mult ca la Budapesta sau Praga. În marile capitale europene prețurile variază între 22 și 25 de euro și includ toate mijloacele de transport în comun, potrivit datelor clubferoviar.ro. 

Metrorex acuzat de protejarea salariilor angajaților: o „gaură neagră” pentru buget

Economistul Adrian Negrescu sugerează că majorarea tarifelor ar acoperi în principal costurile salariale ale companiei în timp ce calitatea serviciilor oferite lasă de dorit.

„O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susținută de o motivație economică solidă și vizibilă în calitatea serviciilor. Realitatea din teren este însă cu totul alta. Călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice. Astfel, singura explicație a scumpirii pare să fie acoperirea nivelului salarial din cadrul companiei.”, scrie Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook. 

Acesta prezintă și datele privind folosirea subvenției anuale acordată de stat societății Metrorex.

„Pentru a putea funcționa, compania se bazează an de an pe subvenții masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depășesc în mod frecvent pragul uriaș de 700 sau chiar 800 de milioane de lei. 

Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanță uriașă în gestionarea fondurilor. Salariile și sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcționat exclusiv către angajați.”

Sindicaliștii o forță care nu poate fi ignorată

Istoria recentă arată însă că o intervenție la nivel de salarii în cadrul societății duce la proteste sau chiar greve care pot bloca Capitala. Sindicaliștii au pichetat sediile autorităților în martie 2026, solicitând majorări salariale care să acopere inflația din ultimii doi ani. 

În martie 2021 a avut loc cel mai notabil exemplu recent de oprire totală a circulației, printr-o grevă care a paralizat Bucureștiul pentru aproape două zile. În februarie 2025 a avut loc un alt protest în timpul căruia trenurile au circulat cu viteze reduse sau au fost retrase din lipsă de personal. 

În cazul de față, reprezentanții sindicali ai Metrorex dau vina pe inflație și alocările de la Ministerul Finanțelor. Aceștia spun că este pusă în pericol desfășurarea activității de zi cu zi.

„Deficitul bugetar nu i-a permis ministrului de Finanțe să aloce suma pe care statul s-a obligat să o aloce Metrorexului pentru compensație și buna funcționare în siguranță a metroului. Au alocat doar 740 (n.r. milioane de lei), undeva la 60%”, a spus Marian Artimon, consilier PSD și membru Adunării Generale a Acționarilor STB.