Ce şantiere ne aşteaptă în Capitală: autostradă supendată, drum expres, poduri, pasaje şi Esplanada

Capitala se va transforma într-un şantier în următorii ani. FOTO Mediafax

În şedinţa de Consiliu General de săptămâna trecută au fost aprobate o serie de proiecte majore de infrastructură ce vor transforma Capitala în următorii ani într-un şantier enorm. Autostrada suspendată, drumul expres ce va lega A1 de A2, străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu sunt doar câteva dintre proiectele care vor sufoca Bucureştiul în următorii ani.

Noile proiecte de infrastructură aprobate în şedinţa de joia trecută vor sufoca din nou Capitala ce abia începuse să respire după finalizarea Pasajului Barasab şi a Pasajului Pipera.

Cel mai mare astfel de proiect este autostrada suspendată, iar lucrările, potrivit primarului general Sorin Oprescu, vor începe în primăvara anului viitor. Edilul-şef speră ca aceasta să fie gata până la finalul mandatului său, adică până în 2016.

Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Capitalei şi va lega Şoseaua Virtuţii de Şoseaua Colentina. Conform documentului prezentat în Consiliu, costul total al lucrării va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. Potrivit studiului de fezabilitate, finanţarea va fi asigurată din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite.
 

Autostrada suspendată va avea o lungime de 13,15 kilometri pe care vor fi şi artere cu şase benzi, tuneluri subterane şi şosele suspendate.

Proiectul prevede un sistem rutier ce va porni din zona Lacului Morii, de la intersecţia dintre şoseaua Virtuţii-Calea Giuleşti o arteră aeriană la o înălţime de trei metri faţă de sol, în lungul bulevardului Constructorilor.

Şantierul va continua în zona triajului Chitila care va fi traversat de o stradă suspendată, apoi şoseaua va continua la nord de calea ferată, de-a lungul Bulevardului Poligrafiei. Astfel, nordul Capitalei va fi paralizat de lucrările la autostrada suspendată.

Străpungerea Ciurel acaparează vestul oraşului
   

Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti este un drum expres care va aduce fluxul de autoturisme din A1 către A2  şi, potrivit proiectului, ar trebui fluidizeze traficul dinspre vestul spre estul Capitalei. Acest proiect, la fel ca şi autostrada suspendată, este puternic contestată de organizaţiile non-guvernamentale şi de grupurile de iniţiativă ale locuitorilor din zonă.

„Menţionăm că nu există un studiu de circulaţie pe care poriectul să se bazeze. De asemenea, şoseaua va trece la câţiva metri de bazinele descoperite de apă potabilă de la Roşu, care asigură alimentarea cu apă a populaţiei Bucureştiului”, explică Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

Lucrările pentru drumul expres vor acapara partea de vest a Capitalei. Acesta va fi contruit pe trei segmente: Tronsonul 1 – Pasaj Splaiul Independenţei – Pasaj bld. Uverturii, Tronsonul 2 – Pasaj bld. Uverturii – Pasaj Linia de Centură, Tronsonul 3 – Pasaj Linia de centură – Pasaj Autostradă Bucureşti-Piteşti.

Potrivit proiectului, drumul expres va avea câte trei benzi pe sens ce vor fi separate printr-o porţiune de trei metri de spaţiu verde, şi, de asemenea, vor exista patru pasaje rutiere de-a lungul acestuia: Pasajul Splaiul Independenţei, Pasajul Uverturii, Pasajul Linia de Centură şi Pasajul Autostrada.

Arhitecţii contestă şi ei viabilitatea acestei lucrări. „Proiectul este contrar politicilor mondiale şi naţionale de dezvoltare durabilă, prin care elementele şi cadrul natural trebuie incluse în oraş şi valorificate constructiv (în acest caz râul Dâmboviţa) şi nu sufocate şi transforţate în culoare de tranzit auto. Tranzitul auto trebuie deviat din oraş pe centuri şi şosele ocolitoare, astfel încât oraşul să respire şi să beneficieze de calităţile şi valoarea râului, a vegetaţiei! Lucrarea de infrastructură este foarte costisitoare şi nu justifică folosirea banilor publici pentru investiţii care scad calitatea locuirii, care aduc poluare, zgomot, inconfort!”, a explicat arhitecta Raluca Munteanu în Refereratul de Oponenţă al proiectului.

Sectoarele 3 şi 4, încolţite de Străpungerea Grigorescu - Dudescu

Străpungere Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu vor răscoli măruntaiele sectoarelor 3 şi 4, în zonele Nicolae Grigorescu – Titan şi Unirii. În şedinţa de săptămâna trecută a fost aprobată suma de şapte milioane de euro pentru exproprierile necesare demarării proiectului. Invetsiţia va fi făcută din împrumutul de 800.000 de milioane de euro, aprobat în aceeaşi şedinţă.
 

Espalanda, un proiect îngropat în centrul Capitalei
 

Pe terenul abandonat de lângă Pasajul Mărăşeşti ar fi trebuit să fie ridicat megacomplexul imobiliar  Esplanada la începutul anilor 2000, printr-un parteneriat public-privat. Între timp, proiectul este abandonat după mai multe tergiversări, în 2008.

Primarul general, Sorin Oprescu, cere Guvernului să transfere terenul aferent proiectului Esplanada din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a Primăriei Capitalei. Cererea a fost aprobată în Consiliul General al Municipiului Bucureşti în şedinţa de joi.  În luna iunie, chiar înainte de alegerile locale, Oprescu spunea că intenţionează să construiască pe terenul de la Esplanada o sală polivalentă după modelul Operei din Sydney.

Proiecte finanţate din împrumutul de 800 de milioane de euro
 

La finalul şedinţei ordinare de săptămâna trecută, a fost convocată o şedinţă de îndată în care a fost aprobat împrumutul de 800 de milioane de euro din fonduri internaţionale. Din acest împrumut, 500 de milioane de euro vor acoperi datoria istorică a RADET-ului, iar 300 de milioane pentru poriecte de infrastructură.  Pe lista de investiţii ce vor fi finanţate din împrumutul aprobat joi se află proiecte importante pentru Capitală, multe aşteptând demult banii necesari realizării.

Potrivit b365.ro, este vorba despre următoarele investiţii:

• Modernizare Piaţa Eroii Revoluţiei, plus pasaj pietonal
• Străpungere Berzei-Buzeşti-Uranus
• Penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-A1
• Îmbunătăţire condiţii de circulaţie Pasaj suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii
• Reabilitare sistem rutier şi linie de tramvai bd. Liviu Rebreanu
• Modernizare sistem rutier şi linii de tramvai Şos. Iancului-Şos. Pantelimon
• Sală polivalentă
• Construire de grădiniţe
• Construire a şase săli de sport cu bazin de înot (câte una pentru fiecare sector)
• Pasaj subteran Delfinului
• Pasaj suprateran Dna. Ghica
• Pasaj pietonal Piaţa Arcul de Triumf
• Întregire Splaiul Unirii -Bulevardul Mărăşeşti - Hanul lui Manuc
• Reabilitare sistem rutier bd. General Vasile Milea
• Supralărgire strada Braşov cu pasaj rutier la Bd. Ghencea
• Reabilitare sistem rutier bd. Barbu Văcărescu, Dimitrie Pompei
• Parcare multietajată
• Penetraţie Bucureşti - Autostrada Bucureşti-Braşov
• Refacere zona istorică, faza II
• Reabilitare bazine olimpice Lia Manoliu
• Reabilitare Sală Atletism Lia Manoliu
• Reabilitare Stadion Atletism Iolanda Balaş
• Supralărgire Vasile Pârvan – Uranus
• Optimizare trafic Penetraţie Prelungirea Ghencea -Domneşti
• Strada Avionului -străpungere şi supralărgire
• Penetraţie Bd. Timişoara
• Răzoare - pasaj suprateran, nod intermodal
• Supralărgire Şoseaua Fabrica de Glucoză
• Pasaj subteran Piaţa Presei Libere
• Modernizare Piaţa Romană şi Pasaj pietonal
• Străpungere Splai Dudescu-Piaţa Olteniţei.
• Pasaje sunterane la Şincai, Nerva Traian, Iancului, Ferdinand, Mihai Bravu, Chişinău.