România, mai 1970. Inundațiile au făcut prăpăd. Ce scria presa comunistă despre dezastrul soldat cu morți, răniți și pagube uriașe

Inundațiile din mai 1970 care au îndoliat România au fost reflectate în presa vremii. Ziarul brașovean Drum Nou scria în 15 mai 1970 despre morții și pagubele materiale uriașe făcute de ape în județul Brașov și în țară.

Cum a ajuns o casă în urma inundațiilor din mai 1970 FOTO Muzeul Casa Mureșenilor

Prima jumătate a anilor 1970 a fost una extrem de dificilă pentru România, din cauza mai multor rânduri de inundații majore. Inundațiile au fost la sfârșitul primăverii sau în prima parte a verii și au condus la pierderi de vieți omenești și pagube materiale foarte mari.

Au fost afectate zeci de mii de familii şi s-au înregistrat importante pagube economice în agricultură, industrie, transporturi. Inundațiile au fost de o amploare la care astăzi – când avem baraje în multe locuri – nici măcar nu ne putem gândi.

Primul val de inundaţii s-a produs în perioada 12-15 mai 1970 şi a afectat 37 de judeţe ale ţării. Presa de la acea vreme scria că „pierderile social-economice provocate de aceste inundaţii au fost uriaşe: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 localităţi puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 case complet distruse, 11% din suprafaţa agricolă a ţării compromisă”, potrivit site-ului www.academia.edu.

Inundațiile, reflectate în „Drum Nou”

Despre inundațiile de acum exact 54 de ani scria și ziarul brașovean „Drum Nou”, cum se numea „Gazeta de Transilvania” în perioada comunistă. Chiar în ediția din 15 mai 1970 găsim referiri la efectele inundațiilor în județul Brașov, unul dintre județele afectate, în special de-a lungul râului Olt.

„Apele Oltului şi ale Homorodului Mare, umflate brusc de ploile abundente şi topirile unor cantităţi de zăpadă în zona muntoasă. La intrarea în comuna Hoghiz, un ofiţer de miliţie dirijează circulaţia spre alte localităţi puţin afectate de calamităţi. Ne-am continuat drumul printre întinderi de ape, unde numai cu 2 zile în urmă griul frumos şi alte culturi abia răsărite bucurau ochii şi inima gospodarilor. Dar nu este timp de amintiri. Odată cu maşina noastră spre comunele sinistrate se îndreaptă camioane cu alimente, autosanitare cu dublă tracţiune şi autovehicule puternice ale vinătorilor de munte. Se rulează cu grijă inporţiunile unde, în furia lor, apele au depăşit deja stăvilarul şoselei. La Homorod străzile şi uliţele comunei au fost transformate în adevărate canale, nivelul apelor ajungând în unele locuri la ferestrele caselor şi şuvoaiele continuă să coboare vijelioase spre vale”, relata gazeta brașoveană din 15 mai 1970.

În multe locuri din județ nu se putea circula nici cu mașina, nici cu trenul, astfel că oamenii erau, practic, izolați în localitățile lor, iar unii chiar în gospodăriile proprii, fără a putea ajunge măcar la vecini.

Pagube în toate zonele județului Brașov

„În comuna Ungra, apele Oltului au crescut la fel de brusc. În câteva ore, nivelul obişnuit a fost depăşit cu aproape 2 m. Departamentul transporturilor auto, navale şi aeriene informează că, datorită inundaţiilor, nu se poate circula cu nici un fel de vehicul sau autovehicul pe următoarele rute: DN 10 Întorsura Buzăului — Hărman si DN 13 Rupea — Sighişoara — Bălăuşeri. Trenurile de călători care circulau spre Oradea şi Satu Mare prin Braşov, Sighişoara, Oradea au fost îndrumate prin Braşov, Făgăraş, Sibiu, Copşa Mică, Oradea. De asemenea, trenurile de marfă care circulau pe secţiile închise din cauza inundaţiilor au fost îndrumate pe rute ocolitoare în funcţie de capacitatea disponibilă a acestor secţii”, se mai preciza în Drum Nou.

În zona Făgăraș, lucrurile erau asemănătoare. Timp de 24 de ore, activul Comitetului orăşenesc de partid n-a închis ochii, potrivit ziarului „Drum Nou” de a doua zi, 16 mai 1970.

„Joi, în luncile înconjurătoare ale oraşului Făgăraş apele au pricinuit cele mai mari stricăciuni din judeţul nostru. O însemnată suprafaţă de teren agricol se află sub ape. Au fost inundate cartierele periferice ale oraşului. Fabrica de cărămidă, aparţinind întreprinderii de industrie locală, şi-a încetat producţia. În faţa acestei situaţii excepţionale, făgărăşenii s-au simţit unanim mobilizaţi, şirul faptelor de autentic eroism depăşind posibilităţile reporterului de a le cuprinde“, se preciza la gazetă.

Ziariștii brașoveni lăudau eforturile activiștilor de partid.

„Ceea ce ţin să sublinieze că, timp de 24 de ore activul Comitetului orăşenesc de partid n-a închis ochii, dirijând cu calm şi hotărîre acţiunea de evacuare a sinistraţilor (au fost evacuate şi cazate în şcolile oraşului circa 150 de familii), salvarea bunurilor materiale periclitate, menţinerea ordinii publice, asigurarea oraşului cu energie electrică, cu combustibil. Toate resursele locale au fost mobilizate în această încleştare a omului cu năvala apelor. Au muncit eroic, o noapte crâncenă, militari ai forţelor noastre armate, miliţienii, şoferii autobazei T.A., salariaţii de la gospodăria locativă, tractoriştii şi alţi cetăţeni ai oraşului. (…) Dar spiritul de întrajutorare, de unitate a oamenilor în lupta împotriva naturii dezlănţuite, nu s-a manifestat doar la Făgăraş. Aflînd de la radio de momentele de grea încercare prin care trec cetăţenii oraşului chimiei, locuitorii din jur s-au oferit să le dea o mână de ajutor. <Cu ce vă putem ajuta?>, telefona primarul din Recea, şi nu numai el”, se mai preciza la gazetă.

Ce spunea un prim bilanț

La peste o săptămână de la revarsarea apelor, ziarul Drum Nou publica, în ediţia din 21 mai 1970, un bilanţ al pagubelor produse de calamităţile naturale.

„Numai în judeţul Braşov, care, faţă de alte judeţe ale ţării ca: Mureş, Cluj, Harghita, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Alba, Sibiu, Hunedoara, Arad, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Bacău, Glalaţi, a fost relativ uşor afectat de calamitate, cifra estimativă a pierderilor este de ordinul zecilor de milioane. Pentru orice om cu simţul realităţii, cifrele, faptele sunt mari, îngrijorător de mari, uluitoare aproape. Cele aproape 20.000 hectare teren agricol inundat, din care o mare parte se află încă sub apă, înseamnă sute şi mii de vagoanede cereale, de plante tehnice şi medicinale, înghiţite pentru totdeauna de mâlul rebarbativ, 4345 ha grâu-secară, 898 ha ovăz, 1.551 ha orzoaica, 973 ha porumb boabe, 16 ha mazăre, 170 ha in, 753 ha sfeclă de zahăr şi 8 ha seminceri sfeclă de zahăr anul al II-lea, 42 ha cicoare, 58 ha plante medicinale, 4.744 ha cartofi, 160 ha legume, 8.143 ha păşuni şi fineţe — acestea sunt, defalcate pe culturi, suprafeţele de teren agricol inundat, aparţinînd unor C.A.P. şi I.A.S. din judeţ. Prejudiciul stabilit, deocamdată, se ridică la peste 11 milioane lei”, se mai spunea în articolul din Drum Nou.