Ce scria presa românească în 1973. Germania avea mai mulți kilometri de autostradă decât avem în 2023
0În numărul din 19 aprilie 1973 al ziarului Drum Nou din Brașov putem citi despre munca pe ogoare și planul cincinal, dar și despre numărul de kilometri de autostradă din țări europene. România încă nu le-a ajuns.
Lucruri extrem de interesante putem afla dacă răsfoim presa de acum o jumătate de secol. Între altele, descoperim că țări precum Germania, Italia sau Franța aveau încă de pe atunci mult mai mulți kilometri de autostradă decât are România în prezent, dar și despre pregătirile pentru ziua de 1 Mai.
În numărul din 19 aprilie 1973 al ziarului brașovean „Drum Nou”, cum s-a numit „Gazeta de Transilvania” în perioada comunistă, nu găsim știri sau editoriale de senzație, dar sunt câteva informații care acum par mult mai interesante decât la momentul publicării lor.
„În cotidianul brașovean de acum 50 de ani, în plină perioadă a „construirii” ordinii socialiste și comuniste în România, ziarul brașovean „Drum nou” relata știri obișnuite despre munca pe ogoare și îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal. Avem și o poză cu o muncitoare de la Filatura din Ghimbav, dar și un articol interesant de istorie modernă, despre Revoluția de la 1848 și contribuția românilor brașoveni la eveniment, semnat de renumitul profesor și muzeograf Ioan Prahoveanu”, a explicat muzeograful Ovidiu Savu.
Propagandă și transmitere de directive
Muzeografii de la Casa Mureșenilor din Brașov dețin arhiva celui mai longeviv ziar în limba română, fondat de George Barițiu, în 1838. Adeseori, în paginile ziarului se regăsesc articole valoroase atât jurnalistic, cât și din punct de vedere istoric.
Unul dintre titlurile de pe prima pagină ale numărului de acum o jumătate de veac este „Munca pe ogoare să nu înceteze nici o clipă”, un îndemn obișnuit în presa acelor vremuri. Nici subtitlurile nu se lăsau mai prejos ca „atractivitate”: „În apropiere de ziua de 1 mai are loc lupta pentru îndeplinirea și depășirea planului cincinal”.
În acest sens, se dă ca exemplu activitatea „neobosită” a Trustului de construcții industriale care terminase de construit, înainte de termen, Fabrica de bere. Avem și o poză cu o tovarășă muncitoare de la Filatura de la Ghimbav, care ilustrează lupta dusă de popor în preajma Zilei Muncii.
Pe lângă osanalele aduse regimului comunist mai scăpa și câte o informație despre realitatea din Occident
Tot pe prima pagină apare și un articol interesant, semnat de profesorul și muzeograful (la acea vreme) Ioan Prahoveanu, despre Revoluția de la 1848 și contribuția brașovenilor la evenimentul care a marcat jumătatea secolului al XIX-lea.
Cele mai interesante informații vin, însă, în pagina a doua, la rubrica „Automobilistice”.
„Deși, de cele mai multe ori, realizările capitalismului erau criticate în ziarele vremii, ni se dă o statistică simplă, de acum o jumătate de secol, cu autostrăzile deținute de țări ca Republica Federală Germania – 5.500 de kilometri, Italia - 4000 de kilometri, sau Franța, cu „doar” 2.000 de kilometri. Când ne gândim, însă, că, la noi, în România, acum, la 50 de ani distanță, nu avem încă 1.000 de km de autostradă, nu mai avem cuvinte să mai comentăm ceva”, a mai precizat Ovidiu Savu.
Tot în pagina a doua găsim un articol interesant despre construcția Cetății Făgărașului, iar la rubrica externă, de la ultima pagină, unul despre o acțiune culturală importantă unde a fost omagiat sculptorul român Constantin Brâncuși.
Se încarcă comentariile...
