Vârful de viitură de pe Dunăre a depăşit Brăila

Dunărea a atins, mar'i, 23 septembrie, vârful de viitură pe sectorul brăilean, având un debit de 9.170 metri cubi pe secundă şi o cotă de 478 centimetri. Nivelul fluviului a intrat acum pe un trend descrescător, deoarece surplusul de apă provenit din ploile căzute în partea de sud-vest a ţării, în urmă cu două săptămâni, s-a epuizat.

O nouă tendinţă de creştere a debitului ar putea să apară, însă, din cauza precipitaţiilor înregistrate din nou în amonte, mai exact în zona Serbiei, unde Dunărea a ieşit iarăşi din matcă.

Actualul vârf de viitură nu a provocat probleme pe sectorul brăilean al fluviului. Apa a ajuns în zona dig mal, fără a urca, însă, pe taluzul digurilor. S-au aflat în faza I de apărare zonele Filipoiu, Lunguleţu, Băndoiu, Gemenele, Bălaia şi Măicanu, din Insula Mare a Brăilei, precum şi la digul municpiului şi pe sectoarele Călmăţui - Gropeni - Chiscani, Brăila - Dunăre - Siret (dig Brăila - Galaţi), Vărsătura şi Noianu - Chiscani.

Este pentru prima dată, după foarte mulţi ani, când Dunărea îşi iese din matcă în această perioadă a anului. De obicei, asemenea fenomene se întâmplă primăvara şi la începutul verii. În luna iunie a acestui an, nivelul maxim înregistrat la mira Brăila a fost de 644 cm, cotă la care apa a trecut de jumătatea taluzului pe mai multe sectoare de dig. Chiar şi aşa, digurile brăilene au rezistat foarte bine, făcând faţă fără probleme presiunilor uriaşe la care au fost supuse.