FOTO Eroziunile de mal fac din râul Buzău un pericol iminent pentru judeţul Brăila
0Ignorate ani de zile de autorităţile centrale, eroziunile de mal de pe sectorul brăilean al râului Buzău ameninţă să provoace imense pagube materiale. În zona localităţilor brăilene Sihleanu, Pitulaţi, Scorţaru Nou, Şuţeşti şi Râmnicelu. Practic, sub acţiunea continuă a apei, mari bucăţi de pământ se desprind de pe mal şi sunt luate de curenţi, iar albia râului se deplasează ameninţător spre gospodării, drumuri şi suprafeţe agricole.
Problemele sunt accentuate de precipitaţiile abundente din acest an, care au dus la debite anormal de mari pentru acest râu. Astfel, după viitura din perioada Paştelui, o nouă creştere de debit este anunţată zilele acestea. Variaţiile de nivel sunt distructive pentru porţiunile de mal supuse eroziunii. Zilnic, porţiuni întregi din mal dispar, iar râul îşi mută cursul spre aşezările umane.
Cea mai dramatică situaţie se întâlneşte pe raza comunei Scorţaru Nou. Aici râul a înghiţit deja porţiuni de 10 - 20 de metri din curţile unor localnici. Tot în comuna Scorţaru Nou, dar pe raza satului Pitulaţi, râul a săpat în mal până la baza digului de pământ care protejează această localitate dar şi drumul judeţean 202 D.
"E pericol mare cu viiturile acestea care sunt tot mai dese. Creşterile de debit care vin una după alta ar putea rupe digul de la Pitulaţi mai repede decât ne-am fi aşteptat. Noi atragem atenţia de ani de zile referitor la eroziunile de mal. Am cerut fonduri pentru consolidarea malurilor, ca să se evite din timp producerea unor nenorociri. De vreo doi ani sunt întocmite studii de fezabilitate şi proiecte, dar pentru că n-au fost alocaţi bani nu s-a făcut nimic şi uite că râul a început să intre în curţile oamenilor şi să sape sub dig", a declarat Gheorghe Chivereanu, primarul comunei Scorţaru Nou.
Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila ne-a informat că sunt întocmite studii de fezabilitate pentru consolidarea tuturor punctelor critice din localităţile brăilene riverane Buzăului. "Există studii de fezabilitate şi note de fundamentare pentru toate aceste eroziuni. Mai este nevoie doar de realizarea proiectelor şi alocarea de fonduri. Banii trebuie daţi, însă, de Ministerul Apelor, deci de acest minister depinde finanţarea lucrărilor", ne-a informat Adrian Turiac, directorul SGA Brăila. Potrivit acestuia, costurile presupuse de aceste consolidări sunt de ordinul zecilor de mii sau sutelor de mii de euro. "Malurile trebuie întărite cu fascine de nuiele, material geotextil şi piatră de râu, astfel încât să se stopeze eroziunile", ne-a explicat Turiac.
Ar fi nevoie, aşadar, de câteva milioane de euro pentru punerea la adăpost a localităţilor brăilene ameninţate, precum şi a unor importante suprafeţe agricole sau căi de comunicaţie. Guvernul întârzie, însă, să aloce aceşti bani. În schimb, s-au alocat zeci de milioane de euro pentru realizarea celebrei hărţi de risc la inundaţii.
Hartă care, cel puţin pentru judeţul Brăila, conţine greşeli flagrante. De exemplu, specialiştii care au întocmit-o susţin că suprafaţa care ar putea fi afectată de o eventuală revărsare a râului Buzău este identică cu cea inundată în anii '70. Ori, acest lucru nu ar fi posibil deoarece între timp au fost construite diguri de protecţie de-a lungul acestui râu.
Genul acesta de greşeli poate fi o dovadă a faptului că specialiştii care au lucrat la respectiva hartă de hazard s-au bazat mai mult pe nişte informaţii de arhivă decât pe informaţii culese direct din teren. Iar harta a costat circa 34 milioane de euro, în timp ce investiţiile de sute de mii de euro care ar putea consolida malurile Buzăului în judeţul Brăila sunt amânate de guvernanţi de ani de zile.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
