EXCLUSIV/ REPORTAJ: S-a ales praful de capitala afacerilor cu grâu din Europa, Brăila, oraşul unde peştele era "mâncarea săracului" (VIDEO-FOTO)

La început de secol XX, Brăila era locul în care se stabilea preţul cerealelor pentru toată Europa. Furnicar de oameni pe strada Misitiilor, la Pescării, în Docuri, pe Regala sau în Piaţa Halelor - aceasta era imaginea oraşului cosmopolit.

Primăvara, veneau la Târgul de la Brăila precupeţi din toată ţara.

Târgul Moşilor, care se ţinea pe islazul Brăilei înainte de Vodă Cuza, Târgul de vite, Oborul de fân şi de vin, plus cele opt mari pieţe, erau mândria Brăilei de altădată.

Dacă acum, în pieţele oraşului, peştele a devenit un lux, pe vremuri, el era „mâncarea săracului".

Sute de pescari se buluceau, când mijeau zorile, la Pescăriile Statului, cu bărcile pline cu crap, şalău şi nisetru. Când spuneai „Brăila", te gândeai pe loc la Balta plină ochi de peşte.

Peşte din belşug

„Eram copil, în anii de dinainte de foamete, când mergeam la pescuit, cu tovarăşii de joacă. Era peşte din belşug, de-l prindeam până şi noi, copiii. Altă dată, îi ajutam pe proprietarii de prăvălii şi primeam în schimb câte o turtă de floarea soarelui sau dulciuri. Era de o frumusţe aparte Brăila noastră, cu marinarii şi legendele ei", povestea, deunăzi, Ion Bălan, pensionar îndrăgostit de Balta lui Terente.

A fost odată

„Brăila era locul unde se stabilea preţul cerealelor şi unde se făceau tranzacţii uriaşe, cu zeci de mii de vagoane de cereale pe an. Brăilenii erau buni comercianţi, însă ştiau să se şi distreze. Brăila avea, în perioada interbelică, 13 parcuri şi grădini, opt cinematografe şi zeci de restaurante de lux, iar Lacu Sărat era locul cel mai râvnit din România", a precizat Ştefania Botez, consilier arhivist.

Halele Centrale, construite în anul 1925, gemeau de marfă românească de calitate.

Piaţa Galaţi, astăzi dispărută, aflată pe strada cu acelaşi nume, între B-dul Carol şi strada Plevnei, data din anul 1874. Nici Piaţa Speranţei, de pe strada Victoriei, nu mai există.

În 1939, Primăria Brăila deţinea, în total, 23 de pieţe publice, pieţe deschise şi oboare, printre care Piaţa Concordiei, Piaţa Nordului, Piaţa Galaţi, Piaţa Luminii şi Piaţa Kosciusko. Târgul de vite era deschis două zile pe săptămână, joia şi sâmbăta.

Nici peştele din pieţe nu mai este brăilean

Astăzi, în locul Pieţelor Galaţi şi Speranţei, spre exemplu, sunt blocuri de locuinţe.

Mare parte din marfa existentă pe tarabe nu provine de la producătorii autohtoni, care pot fi număraţi pe degete, ci de la intermediarii care , la rândul lor, fac afaceri cu zarzavagiii din Matca sau cine ştie care venetici.

Nici peştele pe care-l cumpărăm din pieţe nu mai este brăilean.

„Luăm peşte numai o dată pe săptămână, că este scump. Rar ne permitem să cumpărăm şalău, iar scrumbia este mâncare de lux. O să cumpărăm, dar numai de Florii. Înainte, găseai peşte la toate colţurile şi-l puteai cumpăra cu bani puţini", povesteşte Gheorghe Dragomir, pensionar de 65 de ani.