Stresul care ucide, explicat de specialişti. Cum îl putem combate şi când se poate transforma în ceva pozitiv

Stresul este considerat un adevărat flagel al secolului XXI. În România, în special, oamenii sunt afectaţi de stres mai ales din cauza sărăciei, a lipsei locurilor de muncă, dar şi a lipsei de perspectivă.  Medicii spun că în aceste condiţii stresul poate ucide. Totodată specialiştii spun că există şi metode de a combate eficient stresul.

Stresul este o realitate a lumii contemporane. Mai ales în România, populaţia este măcinată de stres. Şomajul, sărăcia şi lipsa de perspectivă sunt picăturile care umplu, zi de zi, paharul. Dacă la prima vedere, cu stresul se poate trăi, fiind o realitate constantă pentru mulţi români, specialiştii spun că de fapt stresul psihic ne poate efectiv dărâma pe toate planurile. Ne poate chiar ucide. 

De asemenea medicii spun că există şi numeroase metode care ne pot scăpa de efectele devastatoare ale stresului. Educaţia şi alimentaţia sunt adevărate leacuri în cazul stresului psihic.

Stresul o evidentă lipsă de adaptare

Conform specialiştilor, stresul este de fapt o reacţie a organismului faţă de o serie de acţiuni ale unor factori externi, fie chimici, biologici, fizici sau psihici. Conceptul de stres aparţine lui Hans Bruno Selye, un specialist care l-a considerat legat de reacţia de adaptare a organismului la diferiţi factori. Efectele negative ale stresului apar atunci când omul nu reuşeşte să se adapteze fizic sau psihic agresiunilor sau influenţelor externe de naturi diferite. 

”Stresul este omniprezent în viaţa noastră. Este ceva normal. Se leagă de reacţia de adaptare a omului. Atunci când omul reuşeşte să se adapteze şi să facă faţă acestor acţiuni, nu este nicio problemă. Atunci când stresul se prelungeşte, iar omul nu reuşeşte să se adapteze sau să scape de acţiunile stresoare, atunci pot apărea probleme grave. În rest este un răspuns obişnuit, normal la factorii perturbatori”, precizează Cornel Saradan, medic la Direcţia de Sănătate Publică Botoşani şi un cunoscut promovator al terapiilor complementare.

Devastator este un anumit tip de stres. ”Se numeşte distress şi apare atunci când omul nu mai face faţă provocărilor fizice, dar mai ales psihice. Atunci când individul nu se mai poate adapta factorilor perturbatori intervine distressul. Este o depăşire a capacităţii de adaptare a organismului. De exemplu din punct de vedere fizic, distressul poate apărea când este prea frig, prea cald, organismul este suprasolicitate şi aşa mai departe. Este şi un distress psihic, care apare atunci când suntem potopiţi de griji, necazuri, ni se adresează cuvinte urâte sau la muncă sarcinile sunt prea mari”, precizează Cornel Saradan.

Distress, ucigaşul lent

Specialiştii spun că cel mai mare impact asupra organismului uman îl are distressul psihic. ”Dacă de frig, de sete, foame, tensiune musculară excesivă putem scăpa, lucrurile se complică când este vorba de distress psihic. Acesta poate persista şi desemenea poate avea efecte deosebit de grave. În momentul în care grijiile de la serviciu, grijile familiale sau alte situaţii stresante ne macină nervii, se poate ajunge la boli somatice, hipertensiune arterială, ulcer gastro-duodenal şi evident boli psihice. Dacă nu reuşim eficient să înlăturăm distressul se poate ajunge la complicaţii grave, inclusiv la hemoragii digestive superioare. 

Este vorba inclusiv de ulcerul de stres, descris mai ales în perioada celui de-al doilea război mondial, chiar la copii mici şi care apărea din cauza bombardamentelor. Lent, stresul poate chiar ucide prin complicaţiile care pot apărea”, spune medicul Cornel Saradan. Totodată distress-ul psihic îl poate obliga pe om să recurgă la diferite vicii, în special alcoolul, cunoscut anxiolitic. 

”Alcoolul este un anxiolitic, adică ne relaxează într-o primă fază. De asemenea, tutunul, printr-un efect placebo, fiindcă el este în realitate excitant, poate să ne dea senzaţie de uşurare, de relaxare. Nu în ultimul rând drogurile sunt folosite ca o supapă contra stresului. Indirect prin ele stresul ne îmbolnăveşte. Fiindcă sunt cele mai proaste metode de luptă cu stresul. Creează dependenţă. Ne dau impresia că ne scapă de stres, dar ne îmbolnăvesc pe cealaltă parte. Mai mult decât atât, după o anumită perioadă pot chiar agrava complicaţiile distress-ului”, spune medicul botoşănean. 

Educaţia, alimentaţia şi sportul, principalele ”supape”

Specialiştii spun că lupta cu stresul se duce de fapt, fără medicamente, remedii minune sau anxiolitice care pot duce la dependenţă şi alte afecţiuni. ”Armele” contra stresului sunt cât se poate de simple şi accesibile. Mai mult decât atât, reprezintă de fapt o conduită normală în viaţă. Educaţia este principalul factor. ”Educaţia este cheia în lupta cu stresul. Cunoaşterea mediului în care trăim, a lumii în general, ne ajută să înţelegem totul mai bine şi să nu ne lăsăm doborâţi atât de uşor. Nu trebuie să reacţionăm la primul impuls, să analizăm cauzele producerii stresului respectiv şi, raţional, să vedem ce măsuri putem lua.

În cazul distresului psihic este important să ne relaxăm şi să încercăm să găsim supape pentru eliminarea stresului. Plimbările, cititul şi muzica sunt cele mai la îndemână. În general să facem activităţi care ştim că ne plac şi ne relaxează. Să evităm stimulentele şi bineînţeles alcoolul, fumatul şi substanţele halucinogene. Meditaţia de asemenea ne poate ajuta”, spune Cornel Saradan. Medicii spun că o alimentaţie echilibrată ne ajută să facem mult mai uşor faţă stresului. La fel şi sportul. ”Prin sport stresul psihic se elimină foarte bine”, adaugă medicul. Totodată la fel de importantă este odihna. ”Odihna ne ajută să facem faţă stresului în mod eficient. Nimic nu poate înlocui odihna. Adică opt ore de somn pe noapte şi indicat este să adormin înainte de ora 24”, spune Cornel Saradan.

Stresul pozitiv

Pare greu de crezut ,dar există şi o formă de stres care ne poate ajuta. Se numeşte eustress şi este de fapt o mobilizare a întregului organism atunci când facem o activitate solicitantă. ”De exemplu este vorba despre o competiţie sportivă sau chiar un examen. Atunci în organism se dă alarma şi se mobilizează pentru a face faţă acelui efort. Eustresul este caracateristic şi activităţilor fizice plăcute, cu efecte pozitive asupra organismului”, spune Nicolae Saradan. Eustresul ne ajută să devenim competitivi şi să facem faţă cu brio provocările zilnice. 

Este momentul când organismul se adaptează atât de bine încât probleme cotidiene se rezolvă, iar senzaţia este de împlinire. Eustressul poate fi, recomandă specialiştii, încurajat tot printr-o alimentaţie sănătoasă, care ne asigură aportul de nutrienţi necesar activităţilor fizice sau psihice, dar şi printr-o educaţie adecvată care la rândul ei ne ajută să identificăm corect probleme şi să le găsim o rezolvare eficientă. Tot educaţia ne ajută să cântărim raţional problemele şi să nu acţionăm la primul impuls. Activităţile sportive adecvate nivelului de pregătire fizică şi a posibilităţilor fiecărui individ pot duce la apariţia eustresului, a stresului pozitiv. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Insomnia, boala care ne poate distruge organismul. Care sunt cele mai ciudate cauze ale afecţiunii

Cum să facem faţă stresului din sesiune: ponturi dezvăluite de specialişti