Misterele Turb─âriei de la Dersca-Lozna, unicat ├«n Rom├ónia. Este mla┼čtina preistoric─â unde tr─âiau dacii liberi

0
lozna
Turb─âria de la Dersca FOTO Arii Naturale Protejate Boto┼čani/facebook

La Dersca, ├«n jude┼úul Boto┼čani se afl─â una dintre cele interesante ┼či pre┼úioase locuri din Moldova. Este vorba despre o mla┼čtin─â preistoric─â protejat─â prin lege, dar ┼či locul unde s-au f─âcut descoperiri arheologice senza┼úionale legate de istoria dacilor din nordul Moldovei.

├Än nordul extrem al Rom├óniei, ├«ntre satele Dersca ┼či Lozna, situate undeva la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Boto┼čani, aproape de grani┼úa Rom├óniei cu Ucraina, se afl─â un adev─ârat paradis al naturii, o fr├óntur─â de preistorie care a supravie┼úuit mileniilor.┬á

Mai mult dec├ót at├ót, aceast─â turb─ârie este deosebit de important─â ┼či din punct de vedere arheologic, aici fiind descoperite artefacte foarte valoroase apar┼úin├ónd triburilor dacice.┬á

Mla┼čtina preistoric─â, un paradis┬á

Lozna ┼či Dersca sunt dou─â sate al─âturate. Sunt practic desp─âr┼úite de aceast─â turb─ârie ├«ntins─â pe o suprafa┼ú─â de 100 de hectare. Practic este o mla┼čtin─â preistoric─â turboas─â, cu paji┼čti, turb─ârii ┼či lacuri eutrofe ├«n care tr─âiesc peste 200 de flori s─âlbatice, ferifi, mu┼čchi ┼či alte plante specifice acestui habitat. Printre acestea pot fi enumerate ┼či ligularia, bujorul, orhideea, omagul,daria, salcie t├ór├ótoare sau arnic─â.┬á

├Än plus, de-a lungul mla┼čtinii ┼či a lacurilor tr─âiesc numeroase specii de p─âs─âri ┼či animale, printre care ┼či lebedele, g─âinu┼ča de balt─â, pesc─âru┼čul r├óz─âtor,cucul, st├órcul ro┼ču sau iepurele de c├ómp. Este un spectacol al naturii ┼či un loc ideal pentru cei care caut─â lini┼čte ┼či momente de contemplare.┬á

ffujygjhgjhf

P─âs─âri ├«n turb─âria de la Dersca FOTO Arii Naturale Protejate Boto┼čani┬á

Tocmai datorită importanţei sale, turbăria de la Dersca (sau Lozna) este declarată sit Natura 2000. 

ÔÇŁA fost declarat─â sit Natura 2000 prin ordin de ministru ├«n anul 2007, ├«n scopul conserv─ârii urm─âtoarelor specii de flor─â ┼či faun─â cu importan┼ú─â comunitar─â: angelica de balt─â ┼či fluturele buh─â dar ┼či pentru habitatele: Lacuri eutrofe naturale cu vegeta┼úie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, turb─ârii degradate capabile de regenerare natural─â, comunit─â┼úi cu lizier─â cu ierburi ├«nalte higrofileÔÇŁ, precizeaz─â reprezentan┼úii de la Agen┼úia Na┼úional─â pentru Arii Protejate.┬á

├Än plus, ├«n aceea┼či zon─â, se afl─â ┼či rezerva┼úia floristic─â Turb─âria Dersca, o mla┼čtin─â eutrof─â (n.r. bogat─â ├«n materii nutritive) pe valea p├ór├óului Bahna. La aceast─â turb─ârie se ajunge pe Drumul Jude┼úean 291 B, urm├ónd traseul Boto┼čani-Dorohoi-┼×endriceni-Lozna-Dersca.┬á

 

Un sat lacustru al dacilor liberi, unicat în România

Pe l├óng─â importan┼úa botanic─â ┼či faunistic─â, turb─âria de la Dersca este foarte important─â ┼či din punct de vedere arheologic. Mai precis, aici se afl─â una dintre cele mai inedite ┼či fascinante locuri din nordul Moldovei care amintesc de istoria dacilor. ├Än anul 1952, un grup de muncitori care s─âpa dup─â turb─â a dat peste construc┼úii vechi din lemn, ├«nghi┼úite de mla┼čtin─â, bine conservate. Odat─â scoase la suprafa┼ú─â, f─âr─â asisten┼ú─â de specialitate, aceste construc┼úii s-au distrus ├«n contact cu aerul. Profesorul ┼či arheologul Paul ┼×adurschi a reu┼čit ├«ns─â s─â dedice mai multe articole de specialitate acestor descoperire. Pe l├óng─â acele structuri de-a lungul timpului au fost g─âsite oase de animale, coarne ┼či fragmente ceramice, semn c─â ├«n zona mla┼čtinii a fost un sat lacustru.┬á

lozna 5

Podul din turb─ârie in situ FOTO Arhiva Muzeul Jude┼úean Boto┼čani┬á

 

├Än 1959, o alt─â echip─â de muncitori a dat peste o monoxil─â, adic─â o barc─â scobit─â ├«ntr-un trunchi de copac. Tot ├«n aceast─â turb─ârie, legat─â de aceste locuin┼úe din lemn, s-a descoperit ┼či un pod vechi de 2000 de ani, perfect conservat. Acest pod a fost salvat ┼či se afl─â expus la Muzeul Jude┼úean de Istorie Boto┼čani.┬á

├Än urma cercet─ârilor efectuate de speciali┼čti s-a ajuns la concluzia c─â toate aceste locuin┼úe, platforme, poduri ┼či structuri din mla┼čtin─â au apar┼úinut unei a┼čez─âri dacice.┬á

ÔÇ×Cele mai valoroase vestigii sunt construc┼úiile din lemn, datate pentru perioada secolelor al II-lea ├«.Hr. ┼či al III-lea d.Hr. Erau poduri peste mla┼čtin─â, ├«ncadrate pe baza materialelor ceramice. Platformele erau realizate din bu┼čteni despica┼úi ┼či perfora┼úi pe margini, astfel ├«nc├ót s─â fie sus┼úinute prin ┼ú─âru┼čiÔÇť, explic─â muzeografa Adela Kovacs de la Muzeul Jude┼úean Boto┼čani.┬á

Aceast─â a┼čezare este unic─â ├«n Rom├ónia, ┼či destul de rare ├«n sud-estul Europei, fiind mai degrab─â specific─â zonelor din nordul Europei.┬á

 

O comoar─â din ad├óncurile mla┼čtinii

Una dintre cele mai importante descoperiri ├«n turb─ârie o reprezint─â tezaurul de unelte din fier, de origine dacic─â. ├Äntr-o lad─â de lemn, veche de 2000 de ani, ├«n s─âcule┼úi din p├ónz─â erau ad─âpostite obiecte folosite de me┼čterii daci la dulgherie, fier─ârie ┼či lucr─âri agricole. Erau m─âiestrit lucrate ┼či bine conservate. Tezaurul a fost descoperit de ni┼čte localnici ├«n 1975. Cutia ├«n care se aflau s-a distrus, tot ├«n contact cu aerul. Piesele de fier au r─âmas ┼či pot fi admirate la Muzeul Jude┼úean din Boto┼čani.┬á

ÔÇŁCele mai numeroase piese sunt unelte agricole: seceri cu c├órlig, coase cu c├órlig, verigi de fixare ├«n m├óner, dou─â cosoare. O categorie interesant─â de piese este cea folosit─â ├«n ateliere specializate, precum nicovale, ciocan cu fe┼úele dreptunghiulare, dalt─â cu tub, pil─â cu zim┼úi, unelte de forj─â. Men┼úion─âm ┼či alte tipuri de piese, precum topoare cu ├«nm─ânu┼čare vertical─â, ├«mpung─âtoare pentru cusutul pieilor, cu┼úite de diferite forme ┼či m─ârimi. Piesele au fost interpretate ca fiind inventarul unui atelier de fierar ┼či dulgherÔÇť, adaug─â Adela Kovacs.┬á

erwer

Piese din tezaurul descoperit în turbărie FOTO Cosmin Zamfirache

Conform cercet─ârilor, prin analogie cu piese asem─ân─âtoare s-a ajuns la concluzia c─â o parte a obiectelor erau de factur─â dacic─â, iar altele dup─â model celtic. Aceast─â descoperire duce cu g├óndul c─â ├«n zon─â func┼úionau ┼či ateliere me┼čte┼čug─âre┼čti specializate. Pe l├óng─â unelte au fost descoperite ┼či arme, ├«n special, v├órfuri de lance ┼či pumnale celtice de mari dimensiuni dar ┼či o pies─â rar─â, inedit─â. Este vorba despre un obiect de fier, cu trei din┼úi curba┼úi, lega┼úi de m├óner printr-o structur─â tubular─â.┬á

Arheologul Paul ┼×adurschi credea c─â acest obiect era o arm─â, un trident folosit la r─âzboi. ÔÇ×┼óin├ónd cont de felul destul de complicat ├«n care poate fi montat─â la un m├óner, piesa descoperit─â la Lozna se aseam─ân─â cu un trident descoperit ├«ntr-un morm├ónt de lupt─âtor din necropola scordisc─â de la Karabunna, Iugoslavia. Este lucrat─â din fier o┼úelit, datat, al─âturi de alte piese din inventarul morm├óntului, la mijlocul secolului I ├«.Hr.ÔÇť, preciza ┼×adurschi ├«n revista ÔÇ×HierasusÔÇť.┬á

Un loc sacru al dacilor

Cutia cu unelte ┼či arme este posibil s─â fi fost depus─â inten┼úionat de daci ├«n mla┼čtin─â, ├«n cadrul unui ritual. Structurile de lemn este posibil s─â fi apar┼úinut ┼či unei structuri de cult. Deocamdat─â nimeni nu ┼čtie cu siguran┼ú─â la ce a servit aceast─â a┼čezare din mla┼čtin─â.┬á

Paul ┼×adurschi b─ânuia c─â era ├«ns─â o zon─â intens locuit─â de daci. Ace┼čtia tr─âiau ├«n sate ├«n jurul turb─âriei, un loc care le oferea resurse naturale, mai ales fierul de balt─â. Tocmai de aceea, specialistul boto┼č─ânean credea c─â aici erau ateliere me┼čte┼čug─âre┼čti, locuri de cult care apar┼úineau triburilor dacice din secolele II-III d Hr, r─âmase ├«n afara sferei de influen┼ú─â roman─â.┬á

Amforele descoperite la Lozna arat─â c─â ace┼čtia fie f─âceau comer┼ú, fie pr─âdau teritoriile romane, fie cel amai probabil ┼či una ┼či alta. Pe l├óng─â me┼čte┼čugari ┼či agricultori, ├«n locuin┼úele lacustre de la Lozna au tr─âit ┼či r─âzboinici - a┼ča cum o arat─â ┼či v├órful de lance, gheara de fier sau pumnalele de lupt─â, dar ┼či o pies─â de harna┼čament.┬á

Speciali┼čtii cred c─â sunt necesare cercet─âri mai am─ânun┼úite ├«n turb─âria de la Lozna, dar f─âr─â sprijin financiar, lucrurile se complic─â, iar cercet─ârile sunt greu de efectuat mai ales ├«n acest mediu.┬á

V─â recomand─âm s─â citi┼úi ┼či:

Descoperire arheologic─â la Alba Iulia. Urme ale unei ÔÇ×villa rusticaÔÇŁ scoase la lumin─â ├«n timpul unor s─âp─âturi

Unul dintre cele mai bizare ritualuri din vechea Europa. Cranii umane ├«n v├órf de par ┼či alte detalii ┼čocante



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite