Rusia dă în judecată Rheinmetall pentru 47 de milioane de euro. Moscova cere despăgubiri pentru contractul privind centrul de instruire unde trupele ruse s-au pregătit pentru invadarea Ucrainei

Moscova cere despăgubiri pentru contractul privind centrul de instruire unde trupele lui Vladimir Putin s-au pregătit pentru invadarea Ucrainei, deși juriștii ruși admit că șansele de a recupera vreun ban sunt practic nule.

Rheinmetall, și-a triplat volumul de comenzi de când Vladimir Putin a invadat Ucraina

Rusia a deschis un proces de 47,2 milioane de euro împotriva companiei care înarmează în prezent Ucraina și o mare parte a flancului estic al NATO. Pârâtul, gigantul german Rheinmetall, și-a triplat volumul de comenzi de când Vladimir Putin a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina.

Contractul pentru care Moscova cere acum bani a fost blocat în 2014, chiar ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Avocații ruși care se ocupă de caz admit deschis că nu există nicio posibilitate reală de executare silită. Interesant este că acțiunea în instanță a fost depusă exact a doua zi după ce Rheinmetall a anunțat cel mai mare contract internațional din istoria sa recentă, scrie euromaidanpress.com

Procuratura Militară a Rusiei și un holding deținut de Ministerul Apărării de la Moscova au depus acțiunea în solidar la un tribunal de arbitraj din Moscova, după cum a relatat publicația rusă RBC. Momentul ales nu este întâmplător: demersul juridic a survenit imediat după ce Rheinmetall a semnat un acord istoric de 5,7 miliarde de euro cu România.

În aceeași zi în care a fost anunțată afacerea cu Bucureștiul, compania germană a confirmat că va deschide o fabrică de vehicule blindate în vestul Ucrainei. Nu este prima tentativă de acest gen a Moscovei: în 2015, Ministerul rus al Apărării a dat în judecată Rheinmetall în Elveția pentru același contract reziliat, însă acțiunea a fost respinsă, iar Rusia a plecat cu mâna goală.

Poligonul unde militarii ruși s-au antrenat pentru război

Rădăcinile acestui litigiu datează din iunie 2011. La acea vreme, Rheinmetall a acceptat să construiască un centru ultramodern de instruire militară pentru Forțele Terestre ale Rusiei la Mulino, în regiunea Nijni Novgorod. Facilitatea a fost modelată după centrul de antrenament Schnöggersburg al Bundeswehr-ului (armata germană) din Saxonia-Anhalt.

Proiectul Mulino a fost însoțit și de suspiciuni de corupție. Procurorii din Bremen au investigat doi manageri ai Rheinmetall pentru presupusa implicare într-o schemă de mituire estimată la peste 5 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, fondurile ar fi fost transferate prin intermediul unei companii-paravan către persoane din Rusia pentru facilitarea obținerii contractului.

Dosarul a fost însă închis în 2020, iar sancțiunile aplicate s-au limitat la amenzi totale de aproximativ 12.000 de euro.

După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, Berlinul a retras licența de export a celor de la Rheinmetall. Ulterior, centrul de instruire a fost finalizat de o companie de stat rusă, fără participarea Rheinmetall. Antreprenorul de stat rus Garnizon a finalizat ulterior centrul de la Mulino fără asistență germană.

Investigații publicate de jurnaliștii de la CORRECTIV și Welt am Sonntag au arătat că centrul militar de la Mulino a devenit una dintre cele mai importante facilități de antrenament ale armatei ruse.

În septembrie 2021, cu doar câteva luni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, președintele Vladimir Putin a asistat personal la faza finală a exercițiilor militare ruso-belaruse Zapad-2021 desfășurate la Mulino.

Potrivit aceleiași investigații, există indicii că militarii ruși care au participat ulterior la războiul împotriva Ucrainei s-au pregătit în cadrul acestui complex.

Centrul a continuat să fie utilizat și după declanșarea conflictului. În septembrie 2025, aici au avut loc exercițiile Zapad-2025, la care au participat aproximativ 100.000 de militari.

Noua cerere de chemare în judecată, formulată de Parchetul Militar din Moscova împreună cu firma de stat Garnizon, se bazează pe o teorie juridică diferită de cea respinsă anterior în Elveția. De data aceasta, rușii solicită returnarea banilor sub formă de „îmbogățire fără justă cauză”, conform codului civil rus.

Procesul se desfășoară cu ușile închise la Curtea de Arbitraj din Moscova, procurorii invocând riscuri legate de divulgarea unor secrete de stat și informații militare clasificate. În realitate, spun analiștii, demersul are mai degrabă o miză de propagandă și o puternică încărcătură simbolică în contextul reînarmării masive a Europei de Est.