Cele mai lungi fraze din istoria recentă a literaturii române. Ce lungimi impresionante a atins scriitorul Gellu Dorian „Cartea de la Uppsala“
0Scriitorul botoşănean Gellu Dorian a reuşit performanţa ca în ultimul său roman, ”Cartea de la Uppsala”, să scrie fraze întinse pe mai multe pagini. Botoşăneanul este un scriitor apreciat de critica literară pentru tehnica inedită de construcţie a textului.
”Cartea de la Uppsala”, ultimul roman al scriitorului botoşănean Gellu Dorian, a fost lansat săptămâna trecută la Botoşani. Tratează atât problema emigraţiei şi regăsirea identităţii naţionale dar şi probleme de spiritualitate naţională şi personală.
Dincolo de temă, abordată parţial şi de alţi scriitori, în această carte, specialiştii, printre care şi criticul literar Vasile Spiridon au identificat poate cele mai lungi fraze din istoria recentă a literaturii române. Chiar mai lungi decât cele folosite de Marcel Proust în ciclul ”Căutării” din volumul ”Sodoma şi Gomora” care se întind pe trei pagini.
Cea mai lungă frază dintr-un roman
Mai precis două capitole ale romanului ”Cartea de la Uppsala” sunt constituite dintr-o singură frază. Este vorba despre capitolul 3 şi 28. Dacă capitolul 28 este format dintr-o singură frază care se întinde pe 10 pagini, capitolul 3 bate toate recordurile în ceea ce priveşte lungimea frazei în literatura română contemporană.
Este vorba de o singură frază care se întinde pe nu mai puţin de 12 pagini. Autorul lucrării susţine că au mai fost fraze lungi în literatura română dar nu de o asemenea dimensiune. „Nu sunt singurul scriitor roman care s-a folosit de o astfel de tehnică. Sunt şi alţii dar nu la distanţe atât de lungi. De exemplu Florina Ilis se foloseşte de acestă tehnică, dar este un alt sistem, are mult dialog interior. De dimensiunea asta, nu.”, precizează scriitorul botoşănean.
O tehnică foarte dificilă
Culmea, frazele gigant de 10 şi respectiv 12 pagini au sens şi au fost construite în mod intenţionat de autor. Gellu Dorian spune că cele două fraze gigant sunt de fapt o tehnică scriitoricească pe care se sprijină întreaga arhitectură a romanului. ” Am doi piloni importanţi unde trebuie să demonstrez ubicuitatea personajului pentru că această carte merge pe o naraţiune ce ţine de relaţia autor-divinitate. În capitolele 3 şi 28 naraţiunea este scrisă într-o singură frază.
Romanul ”Cartea de la Uppsala” FOTO Cosmin Zamfirache
Prin această tehnică pot să aduc în discuţie cele trei paliere ale cărţii, prezentul, trecutul şi ideea de a citi în gândurile personajelor intenţiile lor, ceea ce ar putea face doar Dumnezeu”, spune Gellu Dorian. Să faci o frază atât de lungă nu este uşor, spune autorul. Acesta explică cum a reuşit să facă dintr-o frază de 12 pagini o naraţiune coerentă.
”Este o tehnică dificilă. A face o frază atât de lungă nu este uşor. Importantă este în construcţia şi consolidarea frazei de acest tip, punctuaţia şi păstrarea timpilor verbali pentru că poţi pica în anacolut , poţi să te duci în dezacorduri. Ori punctul şi virgula, liniuţa de dialog sau de despărţire sunt mijloacele care m-au ajutat să transform incontinenţa frazologică în punct final. Ceea ce înseamnă că termin fraza cu punct, nu o las într-o anumită suspensiune cum de regulă se lasă astfel de fraze.”, adaugă Dorian.
Material de studiu didactic
Criticul Vasile Spiridon chiar la lansarea romanului ”Cartea de la Uppsala” a precizat că această construcţie inedită, frazele gigant ale lui Gellu Dorian, ar putea să reprezinte material didactic pentru profesorii de română, fiind impresionat de tehnica botoşăneanului. Scriitorul botoşănean, mai în glumă mai în serios nu recomandă însă elevilor să încercerce să analizeze frazele din romanul său. ” Nu poţi să dai o astfel de frază unui copil, unui elev să o analizeze pentru că ar trebui să scrie nu ştiu câte pagini”, spune zâmbind Gellu Dorian.
”Cartea de la Uppsala” despre identitate şi reindentificare
Romanul „Cartea de la Uppsala” are ca subiect principal pierderea identităţii imigrantului şi dorinţa unora dintre aceştia de a se redescoperi. Personajul principal, un emigrant stabilit român stabilit într-o comunitatea deasemenea românească din New York descoperă ,într-una din călătoriile sale în Suedia, o carte într-un anticariat din Uppasala, despre Zalmoxe, zeul dacic. Era o carte scrisă de un învăţat suedez Carolus Lundius în secolul al XVII lea.
Personajul principal romanului încearcă cu ajutorul altui învăţat să o traducă şi să arate Academiei Române că în această carte se găseşte de fapt tot adevărul despre daci şi istoria antică de pe teritoriul României. Romanul a fost destul de apreciat de critica de specialitate. ”Personajele din acest nou roman al său un cu totul alt tip de aventură existenţială, în care visul american devine realitate greu de părăsit, inclusiv cu mulţi români prinşi în această nebuloasă, aventuri intelectuale dintre acelea cu care autorul ne-a delectat în precedentele romane, parade uriaşe de epic de foarte bună calitate, informaţii enciclopedice, mereu secondate de comentarii şi conexiuni ce ţin de autarhia romanului puternic din ultimele decenii, un greu de egalat amestec între lumi (..)”, precizează conferenţiarul doctor Constantin Dram.
Autorul precizează totodată că nu dă verdicte ştiinţifice în ceea ce priveşte istoria românilor, ci descrie doar ”preocuparea extravagantă a a unui emigrant în contextul unei vieţi dure”. Gellu Dorian s-a născut în 1953, este membru al Uniunii Scriitorilor, autor a peste 25 de lucrări literare, de la poezie până la dramaturgie, dar şi câştigător a numeroase premii literare în toată ţara.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
