Casa în care a copilărit şi a compus George Enescu mai poate fi admirată doar un an. Clădirea a ajuns o ruină care se poate prăbuşi în orice clipă

În casa bunicilor săi de la Mihăileni, compozitorul George Enescu şi-a petrecut cei mai frumoşi ani din viaţă. Aici a compus primele sale bijuterii muzicale, dar a şi locuit vreme de mai bine de 15 ani. Casa bătrânească unde Enescu a învăţat să cânte a devenit o ruină cu mai mulţi proprietari şi cu prea puţini oameni dispuşi să o salveze. Clădirea mai are cel mult un an până la autodemolare.

În fostul târg al Mihăilenilor , actualmente un sătuc prizărit din judeţul  Botoşani, la casa bunicilor săi pe linie maternă, micuţul Jorjac cum îl alinta familia învăţa acum mai bine de 100 de ani să cânte la pian. 

Acest copil urma să devină marele compozitor de talie mondială, George Enescu. Casa bunicilor săi, de la Mihăileni preotul Ioan Cosmovici şi Zenovia Cosmovici pogorâtoare din faimosul neam boieresc Vogoride, ferită de lumina reflectoarelor până abia către anul 2000, este astăzi doar o ruină care îşi aşteaptă cuminte sfârşitul din ce în ce mai apropiat. 

Încăpută din vremea comunismului pe mâna mai multor proprietari fără prea mare legătură cu numele şi familia lui Enescu, căsuţa de mici boieri, cu pivniţă şi cerdac a ajuns rând pe rând de cartofi, siloz pentru cereale, poiată pentru găini,iar în final măcinată de timp să ajungă în pragul autodemolării. În momentul de faţă, beciul s-a prăbuşit, acoperişul de asemenea iar pereţii sunt foarte crăpaţi. 

Buruieni cresc în locurile dărâmate iar autorităţile se laudă că o vor salva dar nu fac nimic concret. Abia în 2013 a fost declarată monument istoric, de categoria B, iar cursa contra cronomeru pentru salvarea ei a început. Mai mulţi oameni de cultură se străduie şi în prezent să facă lobby pentru restaurea ei. 

Printre aceştia s-a aflat şi Răzvan Theodorescu venit în vizită la casa din Mihăileni dar şi pianista Raluca Ştirbăţ. Situaţia este dificilă şi prin prisma faptului că ruina de la Mihăileni este proprietate privată. Un sfert este deţinut de Ştefan Botez, un urmaş al compozitorului George Enescu care locuieşte la Constanţa, iar restul de trei sferturi, prin cumpărări şi vânzări succesive a ajuns pe mâna unor localnici din Mihăileni, familia Constantinescu, care nu vor să discute alte detalii în afară de preţul  pentru care ar fi dispuşi să renunţe la imobilul neîngrijit şi adus în pragul ruinei: 20.000 de . Startul pentru salvarea acestui monument cu o valoare deosebită pentru cultura românească a fost dat se pare însă prea târziu. 

Reprezentanţii Primăriei Mihăileni spun că au consultat arhitecţii şi restauratori, iar pronosticul este unul tragic: casa mai rezistă cel mult un an de zile.  ”În stadiul în care a ajuns, este foarte greu să credem că mai poate rezista. Ne-am consultat şi cu specialişti, şi doar o minune o mai poate ţine în picioare un an de zile. Acoperişul este distrus, apoi anul acesta după o iarnă grea s-a prăbuşit şi tavanul beciului. Nimeni nu mai intră în ea fiindcă este periculos, pereţii se pot prăbui oricând. La o furtună mai puternică este gata”, spune viceprimarul comunei Mihăileni, Constantin Răileanu.  

Cu alte cuvinte soarta casei unde a creat şi a învăţat notele geniul naţional George Enescu este ca şi pecetluită. Şi asta fiindcă în momentul de faţă nu există cumpărători pentru casă. Viceprimarul comunei face apel la muzicienii din ţară. ” Sunt mari artişti, care fac concerte şi în ţară şi în străinătate. Să le facă în scop caritabil să strângă pentru această casă fiindcă se pierde”, spune Constantin Răileanu. 

Demersurile sunt târzii şi fiindcă mult timp casa de la Mihăileni a fost dată uitării. Începând cu perioada comunistă şi mai apoi după 1990, mai cunoscută a fost casa unde doar s-a născut George Enescu de la Liveni. Mai mult decât atât acolo a fost amenajat şi un muzeu dedicat compozitorului, cu tot felul de obiecte care i-au aparţinut. În tot acest timp se semna în uitare şi indiferenţă condamnarea casei de la Mihăileni, unde şi-a petrecut o bună parte a vieţii Enescu.

Casa unde s-a născut muzica lui Enescu

Pe lângă literatura de specialitate care descrie cu generozitate , momentele creaţiei enesciene, clipele petrecute de Enescu la Mihăileni au rămas în conştiina localnicilor. Cei mai în vârstă din poveştile părinţilor au aflat de ceea ce făcea tânărul Jorjac cum îi spunea bunicul Cosmovici lui Enescu şi cum era viaţa lor aici la Mihăileni. 

După divorţul părinţilor în 1890, micul Enescu îşi va petrece viaţa  ”migrând” între casa părinţilor mamei sale Maria Enescu de la Mhăileni şi conacul tatălui Costache Enescu la Cracalia. Localnicii îşi aduc aminte din poveştile înaintaşilor de faptul că Mihăileniul a reprezentat un moment de cotitură în cariera lui Enescu. 

”Păi aici a învăţat să cânte. Eu aşa ştiu de la bunicul meu. A învăţat să cânte la vioară şi la pian.Aveau un pian mare aici în casa bunicului. Moşul meu îmi povestea cum mergea desculţ şi îl vedea pe Jorjâcă, nepotul popii Cosmovici cum îi cânta bătrânului la vioară pe prispa casei. Din casă se auzea pianul. A învăţat şi de la lăutarii de aici. Aici  a făcut o veme şi şcoala. Iar atunci când a crescut şi nu mai stătea aici, venea cu celebrul Yehudi Menuhin şi cântau la garnizoana militară, unde să făceau baluri. Venea şi râdea când ajungea la Mihăileni, era fericit. Era introvertit dar saluta pe toţi, era foarte respectos. Mergea de multe ori la mormântul mamei sale”, spune Petru Bozeac un bătrân de aproape 80 de ani, care locuieşte chiar alături de casa compozitorului de la Mihăileni.  

De altfel aici la Mihăileni la căpătâiul mamei sale bolnave în 1901, Enescu va crea una dintre capodoperele muzicale romneşti. Îndurerat de suferinţa mamei compune ”Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8”. Mai târziu tot aici la Mihăileni va compune şi alte lucrări printre care şi câteva lieduri. Până la plecarea din ţară în 1946, George Enescu a venit în mod regulat la casa sa din Mihăileni şi după moartea bunicilor dar şi a mamei sale. 

”Era pentru el un loc de relaxare. Aici se regăsea,aici a copilărit. Bunicul meu spune că îl vedea cum se plimba tăcut rin grădina casei. Mai cânta la pianul care bineînţeles astăzi nu mai este. Toţi se apropiau de la casele din jur şi ascultau. Enescu atunci cânta în toată Europa şi era un privilegiu pentru oamenii de aici”, spune moş Bozeac. 

 De la de cartofi la poiată şi apoi ruină

 Povestea înstrăinării casei de la Mihăileni ar începe chiar din timpul vieţii compozitorului, când în 1918 a fost dată cu drept de folosinţă verişoarei sale Eugenia Dimitriu, pe timpul şederii ei la Mihăileni. Enescu a pus condiţia, după cum arată un document pus la dispoziţie de doctorul Ştefan Botez urmaş al familiei Enescu, ca această casă, după ce Eugenia Dimitriu va părăsi Mihăileniul să îi fie predată în bună stare. 

Totodată, compozitorul vroia sa poată sta şi el în casă când venea pe la Mihăileni. Enescu îşi va lua definitiv la revedere de la casă în anul 1946 când pleacă în străinătate. Despărţirea de aceasta a fost cutremurătoare arătând iubirea ce purta acestui loc încărcat cu aminitirile copilăriei şi adolescenţei.  ”De aici plec odihnit, din seva pământului meu şi numai asta-mi dă curaj să mă pot dezlipi de ţară pentru un timp mai lung”, ar fi spus la despărţire Enescu. 

A fost lăsat fără casă de comunişti, care au vândut-o localnicilor în 1955. De atunci casa tot este vândută şi cumpărată. A fost rând pe rând pângărită. A dispărut pianul chiar în perioada  ”construirii socialismului”, iar apoi vechiul imobil a fost transformat în pentru cartofi, cereale şi chiar poiată pentru găini. 

După 1990, nimeni nu a mai depozitat nimic în ea. Motivul era simplu. Casa lăsată de izbelişte s-a degradat şi nimeni nu prea mai avea curaj să lase lucruri în ea de teama autodemolări. Redescoperită târziu, casa s-a ales doar cu o placă de marmură, aruncată şi aceasta de pe casă. ”A fost depusă o placă acolo, comemorativă. Am trecut după câţiva ani. Nu mai era”, a precizat Dănuţ Huţu, director al Direcţiei de Cultură Botoşani. În urmă cu aproape 10 ani casa a ajuns la proprietarii actuali, familia Botez din Constanţa şi Constantinescu din Mihăileni. 

Proprietarul unui sfert in imobil, cel din Constanţa rudă cu familia lui Enescu este dispus să cedeze gratis casa şi chiar militează pentru reabilitarea ei. Localnicii în schimb cum am mai precizat solicită suma de 20.000 de oricui ar fi interesat. 

La începutul anului au vrut să o cumpere şefii de la Consiliul Judeţean. Vorbele au rămas însă doar vorbe. Până când se va hotărî cineva să salveze monumentul care păstrează în zidurile sale crăpate suflul creaţiei enesciene de la Mihăileni, numărătoarea inversă până la autodemolare continuă.

citiţi şi:

FOTO VIDEO O clădire impunătoare în care a concertat marele compozitor şi violonist George Enescu se reabilitează. Ea a fost construită între anii 1911 - 1913

O lucrare mai puţin cunoscută de Enescu a fost inclusă în repertoriul Concursului Internaţional „George Enescu“