Ce semnifică noua fluturare de săbii nucleare din partea lui Putin
0Miercuri, având în față ceai și prăjituri și așezat alături de veterani ai războiului din Ucraina, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a testat o altă armă cu capacitate nucleară.

„Nu există nimic asemănător”, a declarat liderul rus despre Poseidon - o dronă subacvatică cu propulsie nucleară și capabilă să poarte arme nucleare, care poate fi lansată ca o torpilă și despre care un parlamentar rus de rang înalt a spus că ar putea „scoate state întregi din funcțiune”.
Când a fost dezvăluită pentru prima dată, în 2018, presa rusă a scris că Poseidon va atinge o viteză de 200 km/h și va călători pe o „rută continuu schimbătoare”, care ar face-o imposibil de interceptat.
Declarația lui Putin a venit la doar câteva zile după anunțul că Moscova a efectuat un test al rachetei sale de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, cu „rază de acțiune nelimitată”.
Este „un produs unic, fără egal în lume”, a spus Putin despre racheta Burevestnik, făcând observația că este nou-nouță, astfel încît „nici nu am identificat de ce tip este este, cărei clase de arme îi aparține”.
Nu este deloc neobișnuit ca Rusia să testeze și să etaleze arme presupus impresionante, notează BBC.
Și, de regulă, în ciuda naturii zgomotoase a anunțurilor rusești, valoarea militară a acestor arme este ambiguă, comentează experții.
„Sunt practic arme de tip Armaghedon - mult prea puternice pentru a fi folosite decât ai fi cumva dispus să distrugi lumea”, a explicat pentru BBC Mark Galeotti, un analist specializat în Rusia și observator de lungă durată al politicii ruse.
Atât Poseidon, cât și Burevestnik sunt arme așa-numite arme de represalii, de a doua lovitură, a adăugat analistul. Or, spune el nici măcar cei mai înfocați propagandiști ai Kremlinului nu sugerează că vreo țară s-ar pregăti să lanseze atacuri nucleare asupra Rusiei.
De asemenea, nu este clar dacă armele sunt realmente viabile.
De amintit în acest sens că în 2019, cinci ingineri nucleari ruși au murit în explozia unui motor de rachetă, despre care unii experți ruși și occidentali au presupus că era legat de dezvoltarea rachetei Burevestnik.
Doi ani mai târziu, Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) - un grup de experți cu sediul la Londra, specializat în conflicte globale și securitate - remarca că Rusia se confruntă cu „provocări tehnice considerabile” în asigurarea „performanței fiabile a unității de propulsie nucleară” a rachetei.
În altă ordine de idei, nici Poseidon, nici Burevestnik nu sunt tocmai noi - amândouă au fost prezentate lumii pentru prima dată în 2018, ca parte a unei noi game de arme pe care Putin le-a numit „invincibile”.
Așadar, momentul în care au fost făcute anunțurile - mai degrabă decât conținutul lor - ar fi demne de atenție.
După câteva luni turbulente de diplomație de tatonare din partea președintelui american Donald Trump de a încerca să aducă Rusia și Ucraina la masa negocierilor, aparent Trump și-a domolit eforturile de a pune capăt războiului.
Săptămâna trecută, Casa Albă a anulat un summit între Trump și Putin, aparent după ce secretarul de stat american Marco Rubio a înțeles că prăpastia dintre pozițiile Moscovei și Washingtonului este prea mult adâncă pentru ca o întâlnire la nivel înalt să dea rezultate semnificative.
Nu numai că nu există niciun semnal privind alte discuții, dar la scurt timp după anularea întâlnirii, Trump a impus sancțiuni asupra a doi dintre cei mai mari producători de petrol ai Rusiei, ca pedeapsă pentru împotrivirea Moscovei de a accepta un armistițiu în Ucraina.
Un mesaj pentru Donald Trump
Și, cu toate că relația sa cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pare a fi ușor tensionată, totul arată că Trump este din ce în ce mai iritat de intransigența Moscovei.
În aceste circumstanțe, Putin ar putea încerca să-i atragă altfel atenția lui Trump.
„În fața faptului că Trump își exprimă uneori sprijinul pentru Ucraina, alteori simpatia pentru Rusia, iată un considerent cu privire la care Moscova are cărți mai importante decât Kievul”, a argumentat Galeotti.
„Deci, în acest context, [testele reușite cu arme] sunt mai degrabă despre menținerea convingerii acestuia că Rusia este realmente puternică.”
Un alt indiciu ar putea fi dat de situația de pe câmpul de luptă din Ucraina.
La trei ani și jumătate de când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra vecinului său, trupele sale continuă să pună presiune - dar cu costuri mari în ceea ce privește viețile soldaților și resursele - fără ca vreo străpungere clară să poată fi anticipată în curând.
„Ne apropiem de sfârșitul sezonului de de vară și nu a mers prea bine pentru ruși”, a observat David Heathcote, șeful de intelligence la McKenzie Intelligence Services.
Pe acest fundal, anunțurile despre testarea armelor Burevestnik și Poseidon ar trebui văzute ca reflectând slăbiciunea forțelor convenționale ale Rusiei, a declarat acesta pentru BBC.
Rusia nu face parte oficial din nicio alianță militară care ar putea servi drept factor de descurajare dacă ar fi la ananghie, iar armata sa este blocată și sub presiune în Ucraina.
În aceste cazuri, spune Heathcote, „rușii reacționează întotdeauna cu zăngănituri de săbii inutile și exagerate”.
Deși decizia Moscovei de a anunța public testele Burevestnik și Poseidon ar putea să fi venit ca urmare a acestei situații, afirmația a avut deja un efect tangibil: l-a determinat pe Trump să dea instrucțiuni armatei să reia testele cu arme nucleare.
Trump a justificat această decizie ca o modalitate de a ține pasul cu alte țări precum Rusia și China.
„Având în vedere că și alții fac teste, cred că este potrivit să o facem și noi”, a spus Trump - deși probabil că ar dura câteva luni până când SUA să poată fi măsură să relua testele nucleare după o pauză de 33 de ani.
Reacția Kremlinului la declarația lui Trump a fost una promptă.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a pus la îndoială faptul că președintele SUA a fost informat corect. Testele rusești „nu pot fi interpretate în niciun fel ca un test nuclear”, a declarat acesta.
Trump nu a oferit detalii despre tipul de teste pe care dorește ca SUA să le reia.
Este foarte probabil, a declarat Christopher Egerton de la Institutul pentru Studii Strategice (IIS), ca decizia lui Trump să fi fost o reacție directă la testarea rachetei Burevestnik. SUA ar putea intenționa să efectueze teste de zbor similare ale propriilor rachete balistice intercontinentale.





















































