Blestemul apelor! Vieţi distruse de potop în Nordul Moldovei

Amintirea dezastrelor, fie cutremure, explozii sau inundaţii rămâne în mintea unei generaţii întregi. Nici nu ar putea să uite prea uşor viitura care a distrus sute de gospodării şi a schimbat destinul a tot atâtea mii de oameni. Chiar şi după trei ani de la inundaţiile din Dorohoi şi cinci de la cele de la Rădăuţi Prut, oamenii încă mai trăiesc coşmarul acelor zile.

 Potopul la 8000 de ani după Noe

„Eu acum unde mă duc? Ce să fac? Nu mai am nimic....” spunea sleită de puteri şi ochii uscaţi de atâtea lacrimi o bătrână de 80 de ani din comuna Rădăuţi Prut, în vara anului 2008. Nu i-au mai rămas decât hainele de pe ea şi bastonul în care se sprijinea. Cu atât a mai rămas după munca de o viaţă.  Atunci, apele Prutului au măturat un sat întreg.   

Vara anului 2010 se anunţa o vară ca toate celelalte. Nimeni nu şi-a închipuit catastrofa ce va avea loc în judeţul Botoşani. Autorităţile, deşi au mai avut parte de o catastrofă în anul 2008 la Rădăuţi Prut  nu îşi puneau problema inundaţiilor şi nici nu au întreprins lucrări serioase de îndiguire a cursurilor de apă neregulate. Ei bine tocmai atuni când nimeni nu se aştepta pe 26 iunie 2010 urgia a lovit. Prima dată a ieşit din matcă Miletinul, un râu care nu depăşea albia, ba chiar debitul era redus din cauza anilor secetoşi. În aceea zi însă Miletinul a făcut prăpăd. Până la sfârşitul zilei, aproximativ 50 de gospodării de la Pădureni-Coşula erau devastate de şuvoaiele scăpate de sub control. Viitura s-a extins de-a lungul comunei şi a reuşit să paralizeze şi traficul, trei drumuri fiind acoperite de ape.

”Apa a inundat aproape 50 de gospodăriişi trei drumuri”, declara în 2010 Dorina Lupu, purtator de cuvant al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, după un bilanţ făcut de pompierii chemaţi în zonă să salveze oamenii şi animalele de furia apelor.

Sătenii nu mai văzuseră aşa ceva la Pădureni.  Din cauza inundaţiilor ogoarele au fost umplute de apă şi nămol iar culturile oamenilor întinse pe sute de hectare distruse în totalitate.

”A fost mare nenorocire, s-a rupt Miletinul.Am reuşit să ne salvăm pe noi şi animalele restul e sub apă. Nu ştiu dacă mai avem ce mânca.”, a precizat înmarmurit la aceea vreme Nicolae Gâdea un localnic din Pădureni.  Prăpădul nu s-a oprit însă la Pădureni.

Furia apelor a lovit zeci de localităţi. Cele mai afectate au fost Cândeştiul, Tudora, Flămânziul şi Şendriceniul. Până şi forţele de intervenţie venite să salveze tot ce se mai putea salva din faţa şuvoaielor dezlănţuite, au rămas înmărmurite în faţa dezastrului.

”Apa vine de peste tot. Nu se poate descrie ce este aici”, declara purtatorul de cuvânt al ISU Botoşani. Abia către seară după ce pompierii ajutaţi de toţi voluntarii disponibili au reuşit să scoată oamenii şi animalele din faţa apelor, s-a putut ace un bilanţ. Şi în acest caz catasrofal. Zeci de localnici au fost ruinaţi.

”Evaluăriile preliminare arată că au fost inundate 40 de gospodării. Zeci de persoane au fost evacuate”, spunea în 2010, Dorina Lupu din partea ISU.  În aceeaşi zi ca un făcut şi alte râuri şi-au ieşit din matcă în judeţul Botoşani. Cea mai gravă situaţie era semnalată însă pe Prut şi Siret. Nu mai puţin de 13 sate au fost evacuate. Şi ceea ce era mai rău abia urma să vină în judeţul Botoşani.

 Apocalipsa de la Dorohoi

 Cu siguranţă nici peste trei generaţii dorohoienii nu vor uita zilele de 28 şi 29 iunie ale anului 2010. Majoritatea dormeau când s-au trezit loviţi de furia apelor. Unii nici măcar nu au mai apucat să se trezească. Pe 28 iunie 2010, la Dorohoi plouase toată ziua şi o bună bucată de noapte cu peste 100 de litri pe metrul pătrat. Râul Buhai şi-a ieşit din matcă, iar urmările au fost catastrofale. La miezul nopţii jumătate din oraş era inundat şi rămăsese fără curent electric.

Cei mai tineri au fugit doar cu ce aveau pe ei ca să scape de ape ” Am dat drumul al animale şi am fugit cu hainele de pe mine. Apa era deja de 1,70 metri”, spunea după ce a scăpat cu viaţă Vasile Porfir. Bătrânii s-au ascuns în poduri şi s-au rugat să fie cruţaţi.  ”Apa a tecut de geamuri, intra în casă. Am stat în pod şi ne-am rugat să aibă Dumnezeu mila de de noi.”, povestea Costică Ştefan în vârstă de 80 de ani. Ca un blestem, în aceaşi noapte, urgia s-a dezlănţuit concomitent şi pe pârâul Cordun.

Peste 170 de gospodării au fost acoperite de ape la Cândeşti şi Flămânzi. Totuşi dezastrul cel mai mare a fost înregistrat la Dorohoi. Pe 29 iunie, a doua zi, viitura a lovit din nou, mai năpraznic. Apele erau cât pe ce să măture şi liniile de tren, iar traficul feroviar a fost oprit. Părăul Buhai a făcut praf casele din Dorohoi şi din localităţile aflate în împrejurimi. Satul Broscăuţi aflat la patru kilometri de Dorohoi a fost pur si simplu spulberat de ape.

” Am încercat să punem câteva lucruri la adăpost, dar apa avea deja un metru jumătate. Abia am reuşit să fugim pe fereastră”, povestea în lacrimi Geta Chirilă din Dorohoi.

Puhoiul de apă care a lovit Dorohoiul s-a întins către Truşeşti, acolo unde şi râul Jijia şi-a ieşit din matcă şi a reuşit să inunde satul Buhăceni. Truşeştiul este în cele din urmă lovit, iar gara abia se vede dintre ape. Sute de elevi care învaţă în municipiul Botoşani nu se mai pot întoarce acasă şi au fost cazaţi în internatele liceelor din municipiu.

Bilanţ horror după inundaţii la Botoşani

În urma prăpădului, autorităţile prinse pe picior greşit au tras linie. A rezultat un bilanţ de groază. Şapte oameni şi-au pierut viaţa luaţi de viitură, şase în Dorohoi şi unul la Ibăneşti. Numai la Dorohoi au fost distruse 220 de case, iar 45 de kilometri de drum au fost afectaţi. Cât despre culturile agricole, mii de steni au ajuns muritori de foame la Botoşani.

Peste 900 de hectare au fost complet distruse, iar 2700 de animale şi păsări au pierit în ape. Pagubele la Dorohoi au totalizat în lei peste 17 milioane, iar 10.000 de oameni au rămas pe drumuri. Bilanţul a fost făcut chiar în faţa premierului din aceea perioadă Emil Boc dar şi a preşedintelui Traian Băsescu care s-au deplasat la Botoşani pentru a vedea dezastrul. În timpul operaţiunilor sute de militari şi pompieri au luat casele la rând pentru a salva oameni şi animale. La Dorohoi cele 40 de familii rămase fără casă au fost cazate în module de plastic şi tablă. Reprezentanţii Crucii Roşii au făcut colecte de alimente şi au deschis chiar şi un cont la bancă pentru ajutoarea sinistraţilor.

 Stau încă cu frica în sân

Au trecut trei ani de la potop, însă locuitorii distruşi de inundaţii încă strau cu frica în sân. Au fost efectuate lucrări la principalele curusi de apă, care au ieşit din matcă, însă pentru foştii sinistraţi acestea nu sunt suficiente.

” Fac treabă de mântuială, ba fac, ba nu fac. Şi iar vine Buhaiul şi ne i-a casele”, susţine Vasilică Caliniuc din Dorohoi.  Singurul lucru dus la bun sfârşit de autorităţi pentru a preveni o altă catatrofă ca cea din 2010,nu este un baraj, o colmatare sau o regularizare de curs ci  întocmirea unor manuale...atiinundaţie, pe care primarii din judeţ sunt nevoiţi să le respecte cu sfinţenie.