FOTO Cutremurul din 4 martie 1977 şi inundaţiile din iulie 2005, cele mai mari dezastre care au lovit Vrancea în ultimii 40 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urma acestor catastrofe, au murit oameni, alţii au fost grav răniţi, iar infrastructura judeţului a suferit pierderi de sute de milioane de euro.

Pe data de 4 martie 1977,  populaţia României a fost zguduită de puternicul seism de 7,2 grade pe scara Richter, pornit din Vrancea, cunoscută ca având cea mai activă zonă seismică din Sud-Estul Europei . 

La nivel naţional au fost înregistraţi 1.570 morţi, 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost.

Cu toate acestea, în Vrancea, în afara câtorva sute de clădiri care au fost afectate grav de seism, în acea noapte de martie şi-au pierdut viaţa două persoane, o femeie din Focşani fiind lovită de o cărămidă în cap, iar un bărbat din Odobeşti a decedat după ce a intrat în comă ca urmare a problemelor cardiace.

Tot din cauza cutremurului, 23 de persoane au fost accidentate, iar alte 246 au primit asistenţă medicală de specialitate.

Aşa cum se ştie, Vrancea este zona cu cea mai mare acceleraţie gravitaţională din ţară.

"Din punct  de vedere al acceleraţiei gravitaţionale, cea mai mare valoare se înregistrează în Vrancea, 0, 32 G adică zona A. La zona A sunt încadrate Focşani, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti, Slănic, Vălenii de Munte şi Băicoi. În Zona B este de exemplu Adjudul, nu toată Vrancea este în zona A. Tot la B se încadrează şi Râmnicu Sărat sau Bucureşti când vorbim de acceleraţie gravitaţională, chiar dacă în ultima perioadă la Râmnic au fost înregistrate mişcări tectonice", a precizat şeful Inspectoratului în Construcţii Vrancea, Dragoş Micu.

Inundaţii cum nu au mai fost vreodată

În luna iulie a anului 2005, Vrancea a fost lovită de un val de inundaţii fără precedent. De pe urma viiturilor, peste 7.000 de persoane din 1.610 case au fost evacuate şi peste 21.000 de vrânceni au fost izolaţi în interiorul a 17 localităţi.

Apele au distrus 29 poduri şi a afectat 14 drumuri, din care patru drumuri naţionale şi 10 drumuri judeţene.
Cea mai afectată localitate a fost Vadu Roşca, unde apa a depăşit doi metri şi au fost distruse 500 de case, alte câteva sute fiind avariate iar nouă oameni au murit.

Rapoartele specialiştilor au arătat că pe Putna şi Rm. Sărat s-au produs cele mai mari viituri înregistrate vreodată. Pe râul Putna, de exemplu, valoarea debitului de vârf de 1323 mc/s are o probabilitate de producere de 2,5% (adică 1/40 ani).

Pe sectorul inferior al Siretului, viitura a căpătat aspecte catastrofale aici concentrându-se toate undele de viitură ale afluenţilor din amonte. În statistica hidrologică, volumul viiturii produse, la un debit estimat de 4650 mc/s, este considerat ca având o valoare excepţională.

Mai puteţi citi:

Localnicii din Vadu Roşca, satul distrus de inundaţii în 2005, se mută de frica apelor

Cum a dispărut comuna Lacul lui Baban după alunecările de teren din 1970

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite