Catastrofele care au afectat Suceava în ultimii zece ani: valuri de inundaţii şi dezastre ecologice
0
Judeţul Suceava a fost măturat în ultimii ani de mai multe valuri de inundaţii. Mii de locuinţe au fost afectate, kilometri de drumuri şi amenajări hidrotehnice au fost distruse, iar pagubele s-au ridicat la sute de milioane de euro. În istoria catastrofelor din judeţul Suceava a rămas şi dezastrul ecologic provocat de o deversare de cianură în râul Şomuz de pe platforma Metadet Fălticeni.
Judeţul Suceava a fost afectat de mai multe valuri de inundaţii în ultimii ani. Cele mai mari pagube au fost provocate de fenomenele din 2008 şi 2010.
În 2008, zeci de localităţi din judeţ au fost măturate de viituri produse pe mai multe râuri din reţeaua hidrografică a judeţului. Costurile pentru reconstrucţia obiectivelor distruse în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii iulie 2008 au fost estimate la aproape 195 milioane de euro.
Viiturile au afectat afectat 2.351 de case, dintre care 194 au fost grav afectate şi au fost reconstruite, 59 au fost consolidate, iar restul de 2.098 de locuinţe au fost reparate. Dintre cele 194 de case care au trebuit reconstruite, 42 au fost distruse în totalitate, 119 sunt locuinţele care au fost demolate deoarece structura de rezistenţă a fost grav avariată, iar alte 33 de case au fost strămutate pentru că se aflau în zone cu risc de inundaţie.
În urma inundaţiilor au fost afectate diguri pe o lungime de 26,7 kilometri, apărări de maluri pe 45 de kilometri şi trei baraje. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, au fost afectaţi 12,58 de kilometri de drumuri naţionale, 200,7 kilometri de drumuri judeţene, 846,69 kilometri de drumuri comunale, 17 kilometri de străzi, 12 poduri pe drumuri naţionale, 325 de poduri şi podeţe CFR, 22 de poduri pe drumuri judeţene şi 189 de poduri pe drumuri comunale, trei podeţe pe drumuri naţionale, 27 de podeţe pe drumuri judeţene şi 614 podeţe pe drumuri comunale, precum şi 58 de traversări pietonale.
Au mai fost afectate conducta magistrală de gaze naturale spre Rădăuţi, în zona podului de la Ţibeni, reţele de alimentare cu apă pe o lungime de 1,8 kilometri, reţele de canalizare pe o lungime de 850 de metri, 11.482 de fântâni, uzina de apă de la Măneuţi care deserveşte municipiul Rădăuţi, 234,8 kilometri de reţele electrice, iar pagubele produse companiilor de telefonie se ridică la peste 300 de mii de euro.
De asemenea, inundaţiile au afectat 18.867 de hectare de terenuri, din care 14.313 hectare culturi agricole.
Direcţia Silvică Suceava a avut pagube la 1.184,5 kilometri de drumuri forestiere şi au fost afectate 643 de poduri şi podeţe, 84,17 hectare de plantaţii şi pepiniere. Apele au distrus 1,3 milioane de puieţi, 13.600 de metri cubi de material lemnos, înregistrându-se şi o cantitate de 9.600 mc de doborâturi şi rupturi, precum şi distrugerea a nouă baraje de corectare torenţi.
La toate acestea se mai adaugă 26 de şcoli afectate şi trei grădiniţe şi cămine, precum şi două biserici afectate, dintre care una distrusă în comuna Ulma.
Un nou val de inundaţii în 2010
Judeţul Suceava a fost măturat de un nou val de inundaţii la sfârşitul lunii iunie 2010. Şi de această dată autorităţile au fost prinse nepregătite iar pagubele provocate de viituri au fost imense. Aproape 5.000 de locuinţe au fost afectate iar infrastructura judeţului a fost grav afectată. Autorităţile au estimat atunci că pagubele s-au ridicat la peste o sută de milioane de euro.
Pagubele cele mai mari, însemnând 110,324 de milioane de lei au fost contabilizate la drumurile comunale. Apele au afectat 917,42 de kilometri de drumuri comunale. La drumurile naţionale şi căile feroviare s-au înregistrat pagube în valoare de 74,076 milioane de lei, iar la poduri pagubele au atins cifra de 67,711 milioane de lei. Au fost avariate 151 de poduri, 22,2 kilometri de drumuri naţionale şi 4,5 kilometri de cale ferată. Pagubele în agricultură şi silvicultură s-au ridicat la 44,452 de milioane de lei. Au fost afectate 12.573 de hectare de culturi, păşuni şi fâneţe, 233 de kilometri de drumuri forestiere, 497 de poduri şi podeţe forestiere, 115 hectare de plantaţii şi pepiniere şi s-au înregistrat 3.000 de metri cubi de doborâturi. Stricăciunile la drumurile judeţene se ridică la 17,39 milioane de lei, fiind afectaţi 145,38 de kilometri. Pagubele la case au fost evaluate la 9,279 de milioane de lei. Conform situaţiei, 35 de case au fost distruse total, 186 au fost grav afectate, iar 1051 au fost avariate. În total au fost afectate 4949 de locuinţe. Totodată, au fost afectate 23 de şcoli, două grădiniţe, un dispensar medical şi şapte mănăstiri sau biserici.
Dezastru ecologic provocat de o deversare de cianură
Deversarea de cianură de la fosta fabrică Metadet Fălticeni în râul Şomuz a rămas în istoria catastrofelor din judeţul Suceava. Totul s-a întâmplat în ianuarie 2011. Au murit atunci sute de tone de peşte, zece oi şi 232 de oamnei au fost intoxicaţi. Agenţia pentru Protecţia Mediului, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul Militar Bacău, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava – toţi s-au implicat într-o anchetă care adurat peste 10 ani şi care a dus la trimiterea în judecată a doi ţapi ispăşitori care până la urmă au fost achitaţi: inginerul Petru Humeniuc, acuzat de infracţiuni la protecţia mediului şi infracţiuni la protecţia apelor, şi Laurenţiu Popescu, administratorul SC Dalex SRL Iaşi, una dintre firmele care se ocupa cu dezmembrarea rezervoarelor cu cianuri de pe platforma Metadet Fălticeni. Decizia definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Alba Iulia a venit abia în 2007, după şase ani de la producerea dezastrului.
La un moment dat, în anchetă se vorbea de implicarea pompierilor care ar fi transportat cu maşinile autospeciale cianurile care au fost deversate. Parchetul Militar a concluzionat însă că nu există probe. Procesul a început în toamna anului 2002 şi singurul care a fost despăgubit este proprietarul celor 10 oi care au murit după ce au băut apă cu cianuri. Celelate părţi civile care au cerut daune şi care au suferit de altfel cele mai mari pierderi n-au văzut niciun ban din cei 500.000 de lei ceruţi în instanţă.
AJVPS Suceava estima atunci că mortalitatea piscicolă de pe pârâul Şomuz şi pe râul Siret a fost de circa 40 de tone şi, în consecinţă, a cerut daune de 120.000 de lei. Cantitatea de peşte mort pe secţiunea râului Siret care străbate judeţul Iaşi a fost estimată la 30 de tone, iar despăgubirile solicitate s-au ridicat la suma de 137.500 de lei. AJVPS Roman a venit cu cifrele cele mai mari: 86,15 tone de peşte mort şi despăgubiri de 244.600 de lei.
Accidentul ecologic din 2001 nu este singurul de care se leagă numele societăţii de chimie din Fălticeni. În 1988, într-o noapte, s-a produs o explozie care a dus la formarea unui nor toxic. Au murit câteva vaci, dar totul a fost acoperit, pentru că aşa erau vremurile atunci.
Milioane de metri cubi de steril, ameninţare pentru localităţile din bazinul Suha
Din cauza ploilor abundente şi a lucrărilor e ecologizare care nu au mai fost executate deşi erau absolut necesare, în iunie 2006 peste 9 milioane de metri cubi de steril o puteau lua în orice moment la vale. La iazul de la Tărnicioara erau necesare măsuri de decolmatre urgente, altfel localitatea Ostra putea să dispară de pe hartă.
O viitură puternică înregistrată într-o noapte a cărat de pe munte tone de material lemnos si aluviuni, care au dus la colmatarea canalelor de subtraversare a iazului. Iazul de steril Tarnicioara a fost închis în 1980. După un sfert de secol, în 2004, Guvernul a aprobat ca acesta să fie supus unor lucrări de ecologizare, estimate la 11,3 milioane de lei însă totul rămăsese doar pe hârtie.
În cele din urmă, unica soluţie viabilă a fost găsită de Inspectoratul Judeţean de Situatii de Urgenţă şi salvamonişti. Ei au golit bazinul de decantare cu motopompe şi au evacuat apa dincolo de baraj. Activitatea uzinei de preparare a minereurilor cuprifere şi baritinei Tarniţa a fost sistată definitiv la începutul anului 2007, când a fost solicitat şi obţinut acordul de mediu pentru demararea lucrărilor de reabilitare ecologică a zonei miniere.
Principalul factor de risc asupra mediului şi a populaţiei îl reprezintă în continuare iazul de decantare steril uzinal Tărnicioara, care are aproximativ 80 de metri înălţime, ocupă o suprafaţă de 28,5 hectare şi are depozitată o cantitate de aproximativ 15,5 milioane tone de steril uzinal. Pericolul producerii unei catastrofe, ce poate afecta populaţia şi infrastructura din aval, mai exact localităţile Ostra, Stulpicani şi Frasin planează în continuare.Oricând se poate pierde masa de steril, prin îmbibarea cu apă, ruperea digurilor de capăt de pe cele două ramuri ale depozitului, cu antrenare de material steril, în cursurile de apă ale pârâului Suha şi ale râului Moldova. Acesta din urmă constituie sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Gura Humorului, Suceava, Fălticeni şi Roman.
Nor de fum toxic provocat de incendiul de la fabrica de cauciuc
În luna iunie a anului 2011, doi muncitori de la fabrica de reşapat cauciucuri din Slobozia, comuna Grăniceşti au murit într-o explozie. O a treia victimă a supravieţuit dar a suferit arsuri grave. Concluzia a fost atunci „grave abateri de la normele de securitate şi sănătate în muncă”.
După aproximativ jumătate de an, la fabrica de reşapat cauciucuri de la Slobozia, Grăniceşti a mai izbucnit un incendiu. Au ars atunci scurgerile de combustibil lichid din rezervoarele centralei termice pe o suprafaţă de aproximativ 2.000 de metri pătraţi şi stive de anvelope, cu o înălţime de aproximativ trei metri, dispuse pe o suprafaţă de aproximativ 900 de metri pătraţi.
Norul de fum toxic produs de incendiu s-a întins peste zeci de localităţi din apropiere. În urma anchetei s-a stabilit că fabrica de reşapat cauciucuri funcţiona fără autorizaţie de la „Pompieri”. Proprietarul a fost amendată cu 20.000 de lei de ISU Suceava şi cu 15.000 de lei de Garda de Mediu Suceava.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
