Aventură pe bicicletă prin codrii lui Eminescu de la Ipoteşti

0
Traseu prin pădurea de la Ipoteşti FOTO Cosmin Zamfirache
Traseu prin pădurea de la Ipoteşti FOTO Cosmin Zamfirache

Prin codrii poeziilor eminesciene, trec şi se întretaie poteci străbătute de turiştii dornici să descopere sursele de inspiraţie ale poetului sau, pur şi simplu, pentru a se detaşa de lumea urbană. De câţiva ani, codrii de la Ipoteşti au fost „invadaţi“ de amatorii de curse cu bicicletele pe trasee cu teren accidentat. În cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, vă prezentăm unul dintre aceste trasee.

Pădurea de la Ipoteşti care se întinde pe o distanţă de peste 30 de kilometri, mărginind stâna de la Baisa şi vechiul conac al boierilor Miclescu, este o oază de sălbăticie, linişte şi serenitate, situată la doar 15 kilometri de municipiul Botoşani. 


În aceşti codrii bătrâni, care se deschid pe alocuri în poieni însorite, a copilărit poetul Mihai Eminescu. Casa părinţilor săi se află la doar 500 de metri de pădure şi face parte din complexul turistic şi cultural „Memorialul Ipoteşti“, unde sunt conservate toate urmele trecerii poetului şi a familiei Eminovici pe la Ipoteşti, un sat din comuna care acum se numeşte Mihai Eminescu.

De altfel, drumul ce şerpuieşte domol printre casele satului, de la locuinţa căminarului Eminovici, urcă pe o alee ce se deschide în mijlocul pădurii direct către celebrul lac cu nuferi galbeni, unde ar fi meditat tânărul Eminescu în anii şi mai apoi în vacanţele petrecute la Ipoteşti. Specialiştii în literatură şi, în general, poeţii sunt convinşi că în aceşti codri, atunci când revenea acasă, Eminescu îşi găsea inspiraţia pentru poeziile sale ce au ca temă natura, printre acestea şi celebra „Ce te legeni”. 

Codrii lui Eminescu, traseu pentru biciclişti

Dacă pădurea de la Ipoteşti a fost mult timp preferată doar de melancolicii care îşi găseau refugiul în natură sau de pasionaţii poeziei eminesciene, locul de inspiraţie al marelui poet a început încă de acum 6 ani să fie preferat şi de cei care caută senzaţii tari pe două roţi. Mai precis, pasionaţii de mers cu bicicleta pe teren accidentat şi în mijlocul peisajelor pitoreşti, spun că Ipoteştiul este exact ce îşi doreau. Specialiştii în domeniul ciclismului spun că traseul în sine este uşor, destinat amatorilor, dar oferă senzaţii de neegalat.  

„Nu este vorba despre un traseu complicat. Nu este o zonă montană şi cu risc ridicat, dar este un traseu facil către mediu. Frumuseţea naturii, ca şi acele poteci rămase neatinse parcă de sute de ani, serpentinele printre copacii seculari, dar şi prezenţa lacului cu nuferi îl transformă într-un traseu frumos, spectaculos. În acelaşi timp, este mai mult destinat amatorilor, care nu doresc neapărat să scoată un timp bun şi doresc să şi admire peisajul, să îl «simtă» de pe bicicletă”, spune Vali Catargiu, unul dintre botoşănenii cu rezultate deosebite în ciclism.

vali

Vali Catargiu este un obisnuit al competiţiilor de profil din ţară FOTO arhivă personală Vali Catargiu

Totodată, Vali spune că pasiunea bicicliştilor pentru codrii eminescieni a început, de fapt, cu organizarea unui tur ciclist la Ipoteşti. „În 2011, am organizat la Ipoteşti, prin pădure, prima ediţie a Maratonului Nordul Moldovei. A fost un real succes. Au fost în jur de 120 de participanţi. Pentru unii, a apărut această pasiune pentru traseul prin pădure pe la Ipoteşti. Repet, este unul pitoresc, are o urmă de melancolie plăcută, este desprins parcă din alte vemuri”, ne mărturiseşte Vali Catargiu.  

Traseul pe două roţi din tărâmul de basm al Ipoteştiului

Recomandabil este ca bicicliştii  dornici de o aventură în codrii lui Eminescu este să se „înarmeze“, spune Vali Catargiu, cu un moutain bike, bine pus la punct şi, bineînţeles, fiind un traseu pe teren accidentat prin pădure, echipament de protecţie, dacă nu cotiere şi genunchiere, dar obligatoriu cască. Fiind şi un traseu turistic, presărat cu multe obiective, aparatul foto nu ar trebui să lipsească din dotare. Vali Catargiu, specialistul nostru, spune că traseul, care se întinde pe aproximativ 50 de kilometri, ar trebui să înceapă din municipiul Botoşani, mergând pe asaflt pe şoseaua  „ocolitor Pacea“ până la intersecţia care duce către localitatea Manoleşti. 

De aici la dreapta direct prin satul Manoleştilor, biciliştii ajung la Stânceşti, unde se pot opri la capela boierului Calimah, fostul ministru de externe de la începutul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Tot aici, la o pauză de hidratare, pot să distingă valurile de pământ ale celor două cetăţi uriaşe ale traco-geţilor vechi de peste 2.000 de ani. Localnicii pot eventual să le destăinuie bicicliştilor legenda acestor cetăţi, ce se leagă de numele lui Burebista şi cantităţi mari de aur îngropate în pământ.

De la Stânceşti, traseul urcă în pantă tot pe asfalt către satul Ipoteşti. Aici un nou popas. Este aproape imposibil pentru oricine care trece prin Ipoteşti să nu se oprească la Memorialul închinat lui Eminescu. Aici poate fi admirată casa familiei Eminovici, bisericuţa din lemn veche de 200 de ani care a aparţinut tot familiei, vechiul cimitir, dar şi casa boierilor Papadopol. 

După cel de-al doilea popas cultural, bicicliştii sunt sfătuiţi să aleagă drumul de asfalt ce urcă spre pădure, imediat din partea stângă a Memorialului. Aici, fiecare trebuie să îşi încordeze muşchii picioarelor, fiindcă urcuşul este ceva mai solicitant. După trei kilometri, se intră în pădure. Aici începe magia. Potecile înguste, aerul mistic al pădurii şi micile vietăţi transpun călătorul pe două roţi într-o lume de basm.

Cel mai bine o ştie „Teach”, cum îi spun prietenii lui Ştefan Jechel, un specialist IT îndrăgostit de bicicletă şi drumeţii în astfel de locuri.  „Este un traseu deosebit. De fapt, aici a şi început legătura mea cu mountain bike. Mergeam cu prietenii, făceam ture cu bicicleta şi admiram natura. Este un traseu fantastic. Nu este epuizant şi îţi permite să simţi lumea asta de poveste. Este pur şi simplu feeric, pe aceste cărări, prin mijlocul pădurii, cu fascicole de lumină, păsări multicolore şi tot felul de vietăţi. Este un loc de poveste”, spune Ştefan. 

Şi cam toţi cei care l-ar străbate i-ar da dreptate. Drumul urcă pe cărări înguste, neatinse parcă de om, printre rădăcini şi mici bălţi, strânse de ploaie. Trilurile păsărilor multicolore, conduc biciclistul în şa pe urcuşuri şi coborăşuri ce par periculoase dar incitante printre copaci, până la Observator.

teach

 Ştefan Jechel ( stânga pozei în tricou negru) a parcurs de mai multe ori cu prietenii traseul de la Ipoteşti

Aici, un turn de aproape 20 de metri înălţime, cu scări laterale te invită să rămâi cu răsuflarea tăiată. Din vârful său se vede întreaga pădure, întreg peisajul, creştetul copacilor, tot traseul, stâna, lacul şi vechiul conac al Micleştilor. Cu o panoramă de neuitat, traseul îi pregăteşte biciclistului după alte coborâşuri şi poteci ocrotite de rugi de mure şi copaci, o nouă minune a codrilor eminescieni. La doar doi kilometri de Observator, pe cărările pădurii, se ajunge la marele lac cu nuferi galbeni, locul unde se spune că marele poet medita ore în şir. După lac, ocolindu-l şi admirându-l, traseul „curge” prin pădure, din nou pe lângă cetăţile dacilor şi iese dincolo la stână la Baisa, unde ciclistul ostenit se poate răcori sau chiar mânca un grătar.

Drumul continuă pe lângă Mănăstirea Agafton, pe asfalt şi apoi, din nou în pădure prin minunatul ţinut sălbatic al Băicenilor.  De acolo, pe drum de asfalt bicicliştii, poate cu un regret în suflet, se întorc la lumea civilizată, ajungând în municipiul Botoşani pe asfalt. 

„Ai un regret, când dai de blocuri şi asfalt, de maşini şi zgomotul vieţii urbane. Cum să nu ai când tocmai ai fost într-o lume de poveste. Când merg pe un asemenea traseu, mai ales cu prietenii, mă simt ca nou. Este extraordinar“, mărturiseşte Stefan. 

Acest traseu, ca şi multe altele prin jurul Botoşaniului, l-au motivat pe Ştefan să participe şi la competiţii dedicate moutain bike. La ultima dintre acestea, deşi amator, în zona Vârful Câmpului, a ajuns la „finish“ în primul sfert al clasamentului. „Aici, pe traseul de la Ipoteşti, oamenii se îndrăgostesc de traseele în natură, de moutain bike, de adrenalina şi de senzaţiile pe care le oferă terenul accidentat. Sunt apoi dornici de competiţie”, conchide Vali Catargiu.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Mai puteţi citi: 

Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres

VIDEO Cheile Turzii văzute de sus. Imagini de o frumuseţe inegalabilă, însoţite de sunete reale de păsări

FOTO VIDEO „Minunea SF“ a Clujului, Salina Turda, inclusă de americani în topul locurilor incredibile din lume care merită vizitate

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Aventură în sălbăticia Apusenilor. Spectacolul naturii de la Cheile Rîmeţului la Detunate 

Botoşani


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri