Românul care trăieşte în vârful muntelui între zeci de animale. Cum a apărut „grădină zoologică“ departe de civilizaţie

0
0
Leontin Acul FOTO: Bianca Sara
Leontin Acul FOTO: Bianca Sara

Trăieşte departe de civilizaţie şi consumă doar ce cultivă şi creşte în propria bătătură. Mai mult, în creierii munţilor şi-a amenajat o mini- grădină zoologică cu zeci de specii de animale. Singurul elemente care ne aduc aminte de secolul în care trăim sunt curentul, cablul şi internetul. Este povestea fascinantă a lui Leontin Acul, un bistriţean care a fugit de oraş.

Pe Leontin Acul îl întâlnim aproape de creierii munţilor, la ultima casă de pe cea mai îndepărtată uliţă a comunei Şanţ, la doi paşi de Parcul Naţional Munţii Rodnei. Are 64 de ani şi nu îi dai mai mult de 50. O halteră puţin ruginită care se odihneşte în curtea sa ne ajută să ne facem o idee despre cum a reuşit să păcălească timpul şi să se menţină tânăr. 

După nici o oră de discuţii cu domnul Tinu, cum îi zic prietenii, ajungem la concluzia că avem în faţă un personaj fascinant, care nu doar că a reuşit să sfideze timpul, ci poate da în orice clipă o lecţie de autonomie şi independenţă oricui: consumă doar ceea ce produce sau creşte în propria bătătură, puţine fiind lucrurile pe care le cumpără din magazine. Mai mult, cu ajutorul uneltelor îşi construieşte şi amenajează tot de ce are nevoie.

Gospodăria lui Leontin Acul ascunde însă adevărate comori, la care ar râvni şi grădini zoologice importante din ţară şi din străinătate. Bistriţeanul şi-a amenajat în propria gospodărie o mini-grădină zoologică, ce adăposteşte peste 30 de specii, în total în jur de 100 de animale, cam de toate mărimile.

De la şinşila, la veveriţe, struţi şi găini cu ouă fără colesterol

Printre animalele pe care le găsim la doi paşi de pădure se numără necuvântătoare de pe mai toate continentele: păuni, capre din Africa ameliorate de Austrieci, şinşila, veveriţe iepuri, fazani, cocoşi din diverse locuri ale lumii şi peşti. 

De asemenea, domnul Tinu a avut în bătătură şi struţi, porci vietnamezi, dar şi găini care fac ouă fără pic de colesterol, tocmai pentru a avea parte de mâncare eco şi mai ales sănătoasă. 

„Eu din prăvălie nu prea cumpăr nimic. Salamuri şi chestii de genul acesta procesate nu cumpăr, nici la pisici nu dau”, mărturiseşte Leontin Acul.

„Casele” pentru animale sunt construite tot de Leontin Acul, la fel şi pescăria pe care o are lângă gospodărie şi de unde îşi poate prinde singur următoarea masă. Cât despre produse lactate, ei bine, acesta a învăţat să facă brânză, caş, iaurt şi tot ce i-ar pofti inima, fără a face vreun drum la supermarket. 

zoo bistrita  6

Singurele lucruri din gospodăria bistriţeanului care ne amintesc în ce secol suntem sunt curentul, cablul, internetul, dar şi utilităţile casei, care este dotată cu baie, bucătărie şi tot ce trebuie. Deşi trăieşte mai aproape de Dumnezeu, acolo unde timpul nu se măsoară în banalele ore, domnului Tinu îi place să fie informat şi să ştie tot ce se întâmplă în lume.

Mai mult, cumpărăturile de animale exotice tot de pe Internet le face. Cel mai mult a dat pe un animal 100 de euro, sumă acceptabilă, spune el, mai ales că nu are niciun alt viciu costisitor. 

„Prima dată am avut nutrii, un fel de şobolani. Am proiectat un gater de la a la z, iar în timpul de repaus stăteam pe câte un butuc şi mă relaxam alături de animale. Am avut mai apoi trei ieduţe şi tot aşa...numărul lor a crescut”, explică bistriţeanul. 

zoo bistrita  2

Micuţa grădină zoologică pe care şi-a amenajat-o în curte îi atrag prietenii ca un magnet. Aceştia obişnuiesc să-l viziteze pe domnul Tinu, să mănânce un păstrăv prins cu mâna lor şi să se relaxeze între animale. Bătătura bistriţeanului a atras de-a lungul vremii nemţi, spanioli sau chiar americani, care vin şi se minunează de animalele exotice. 

De ce a dat Leontin Acul confortul oraşului pe viaţa simplă de la ţară?

Leontin Acul s-a mutat în comuna Şanţ acum mai bine 20 de ani, după mai bine de 25 de ani munciţi prin două fabrici din Bistriţa. A ajuns în Şanţ, comuna natală, în anii `90. Şi-a încercat norocul şi în afaceri, însă lucrurile nu au mers. Momentan este în pensie, întreg timpul liber dedicându-l animăluţelor. 

Spune că decizia de a se întoarce în satul natal a venit natural, cum a venit şi hotărârea de a se înconjura de atâtea vietăţi, care de care mai deosebite. 

image

„Am lucrat în oraş, am avut funcţii, am avut şcoală şi le-am lăsat pe toate. La oraş nu mi-a plăcut, nu m-am simţit bine. Cât despre animale, eu am avut de mic copil animale. Am fost 10 fraţi şi fiecare am avut de întreţinut şi curăţat câte o vacă, miei, oi. Dimineaţa mergeam cu vacile şi oile pe văile acestea, iar după-masă mergeam la şcoală”, îşi aminteşte bistriţeanul. 

În oraş acesta ajunge destul de rar, trecând şi 2-3 luni până să pună piciorul în civilizaţie. Îl vizitează în schimb copiii destul de des copiii, care nu sunt pregătiţi momentan să se desprindă de confortul oferit de Bistriţa.

Vă mai recomandăm:

Belgianul care şi-a lăsat ţara şi cariera de succes pentru a descoperi natura şi spiritualitatea la Malin

Timişoreanul care reinventează licorile din plante de acum mii de ani. Puterea naturii, descoperită când se lupta cu o infecţie

FOTO Casa părintească, punctul de pornire pentru un sat artistic unic în ţară

Mai multe - Bistriţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite