FOTO Casa părintească, punctul de pornire pentru un sat artistic unic în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Maxim Dumitraş,în faţa casei sale din Sângeorz-Băi FOTO: Paul Axinte
Maxim Dumitraş,în faţa casei sale din Sângeorz-Băi FOTO: Paul Axinte

Maxim Dumitraş, unul dintre cei mai renumiţi sculptori pe care îi are Bistriţa-Năsăud, a reuşit să realizeze, la poalele Munţilor Rodnei, ceva unic în ţară: un sat artistic, unde artiştii din toate colţurile ţării vor putea să vină să creeze lăsându-se inspiraţi de singurul element cu care omul a fost în comuniune de mii de ani – natura.

Are 55 de ani este din oraşul-staţiune Sângeorz-Băi şi de când se ştie sculptează. Mâinile de aur ale sculptorului Maxim Dumitraş au fost recunoscute în toate colţurile ţării, asta pentru că a reuşit să combine într-un mod original contemporanul cu tradiţiile străvechi.


De decenii se foloseşte de produsele naturii precum piatra sau lemnul, transformându-le în adevărate opere de artă moderne şi revoluţionare. Opere sale de artă au fost admirate şi în Franţa, artiştii de acolo primindu-l în Asociaţia Internaţională de Artă Paris, dar şi în Egipt, Germania, Olanda, Belgia, Ungaria, Elveţia sau Letonia. Prima expoziţie internaţională a susţinut-o chiar în 1990 în Kraslava, Letonia.


În ciuda reuşitelor la care alţi artişti de pe meleaguri româneşti doar visează, am întâlnit un Maxim Dumitraş modest şi devotat artei şi naturii în egală măsură. Deşi operele sale de artă au fost apreciate în mai toate colţurile Europei, sculptorul nu trăieşte în ceva vilă cu zeci de camere în vreun cartier exclusivist dintr-un mare oraş al bătrânului continent, ci într-o căsuţă modestă tradiţională în staţiunea Sângeorz-Băi.


Drumul în lumea artelor l-a început încă din şcoala gimnazială, uşa spre creaţie fiindu-i deschisă tocmai de natură, care-şi arată splendoarea pe dealurile oraşului-staţiune Sângeorz-Băi, acolo unde a şi crescut artistul. După studenţie tot în Sângeorz-Băi s-a întors, unde şi-a deschis un mic atelier unde făcea magie din tot ce avea natura de oferit.


Tot în Sângeorz-Băi a preluat ceea ce în 1970 s-a numit muzeul orăşenesc, transformându-l în 2007 în muzeu de artă comparată unic în ţară. Aici sunt expuse şi depozitate peste 1500 de lucrări de artă ale artiştilor contemporani români şi străini. Toate lucrările expuse sunt inspirate din arta populară, în special din obiectele uzuale, de strictă utilitate din lumea satului. Astfel, micul muzeu din Sângeorz-Băi reuşeşte să recupereze şi să introducă în circuitul modern arta populară care este la un pas de dispariţie.


Şi nu s-a oprit aici. Maxim Dumitraş, care este şi directorul muzeului din Sângeorz-Băi, a reuşit să revitalizeze şi viaţa artistică şi culturală din oraşul-staţiune. În urmă cu mai bine de două decenii, artistul punea pe picioare Simpozionul Internaţional de Sculptură Art Forest. Proiectul îşi propune să continue tradiţia taberelor de artă plastică, realizându-se astfel diverse lucrări pentru muzeul păstorit tot de el.


Artiştii erau invitaţi să creeze fără încetare timp de trei săptămâni pe dealurile din Sângeorz-Băi, în inima naturii. „Baza” era tocmai casa părintească, pe care Maxim Dumitraş a moştenit-o de la părinţii săi şi unde locuieşte şi în prezent.


Micuţa căsuţă care respectă întocmai detaliile arhitecturale ale zonei este adorată de artistul din Sângeorz-Băi, motiv pentru care a vrut să creeze o legătură între aceasta şi cealaltă mare iubire a sa - arta.


Încă de la primele simpozioane, căsuţa din Dosul Gârciului, o zonă mai greu accesibilă, la 6 kilometri de Sângeorz-Băi, i-a găzduit pe artiştii care participau la aceste maratoane de creaţie.


Singura „problemă” a fost că artiştii au cam început să se îndrăgostească de tot ceea ce avea de oferit zona, aşa că Maxim Dumitraş a venit cu o altă idee – amenajarea unui adevărat sat artistic.

sat artistic  8

Foto: Paul Axinte


Nu un sat artistic oarecare unde să se înghesuie turiştii în blugi amatori de senzaţii tari, ci unul cât se poate de rustic şi autentic. Acesta veanea să sprijine relaţia între tradiţional şi creativ pe care o venerează artistul de decenii.


Ideea a apărut natural în anul 2008, în scurt timp alăturându-se proiectului 8 artişti plastici din Bistriţa-Năsăud, Bacău şi Bucureşti. Maxim Dumitraş, care primise moştenire de la părinţii săi 15 hectare de teren le-a pus la dispoziţie gratuit pământul pe care să îşi ridice propriile căsuţe rustice. Singura condiţie a fost ca acestea să respecte cu sfinţenie detaliile arhitecturale ale zonei.


Până la această oră 5 case sunt deja ridicate, trei dintre ele fiind finalizate. Cele 5 case oferă 30 de locuri de cazare, urmând ca numărul locurilor de cazare să crească la 50 odată ce toate cele 8 case vor fi ridicate.


Planurile sculptorului nu au fost încurcate nici de incendiul din 2011 ce i-a nimicit casa părintească, veche de 120 de ani. Acesta a refăcut-o integral ca acum sute de ani, folosindu-se de bârne cu şindrile realizate după tehnica veche, în satul Anieş, de singurul meşter care mai ştie face aşa ceva. Anul ce urmează satul va avea şi o bisericuţă din lemn, şi ea realizată după tehnicile tradiţionale.


Satul artistic, ce va găzdui şi artiştii care vor participa anul acesta la Simpozionul Artforest, nu va fi dedicat exclusiv creatorilor, urmând să fie deschis şi publicului şi turiştilor ce vor să se bucure de natură şi artă în acelaşi timp.


„Noi artiştii am făcut şi drumul de acces până acolo, însă nu se ajunge foarte uşor, nu l-am făcut modern, să nu ne trezim cu turiştii care vin cu jeep-ul, să facă mai mult rău decât bine”, explică Maxim Dumitraş.

Şemineele, transformate şi ele în adevărate opere de artă


În ciuda faptului că se spune că artiştilor le lipseşte simţul practic, Maxim Dumitraş este un pragmatic prin definiţie. Vedem acest lucru şi la şemineele pe care le realizează de decenii. Acestea sunt o altă pasiunea de-a sa, unde arta se îmbină într-o simbioză perfectă cu simţul practic.


Despre preţuri nu vrea să vorbească şi nici despre timpul de execuţie, asta pentru că discutăm despre o operă de artă, iar pe artă nu se pune preţ şi nici nu este condiţionată de timp. Un şemineu care poate transforma total o încăpere poate fi realizat în câteva săptămâni sau chiar luni.


Ultima sa realizare este un şemineu care pune în valoare livingul uneia dintre cele mai speciale case din Sângeorz-Băi, o construcţie eco, realizată din lut, cu acoperiş vegetal. Şemineul reuşeşte să încălzească două încăperi, datorită unui sistem de direcţionare a aerului cald gândit chiar de sculptor.

sat artistic 9

Maxim Dumitraş alături de ultimul şemineu realizat Foto: Paul Axinte


Acesta este inspirat dintr-un cuptor de pâine şi pe lângă poliţele care-ţi permit să îţi încălzeşti cafeaua şi băncuţa din lemn incorporată va permite şi realizarea plăcintelor şi a pâinii.


Şemineul este un adevărat spectacol, care îmbină elementele contemporane cu cele tradiţionale şi spune multe despre zonă. Pe şemineu stă la loc de cinste Zeiţa Hebe, protectoarea apelor curative din Sângeorz-Băi, dar şi personalităţi de marcă din Bistriţa-Năsăud, precum George Coşbuc sau Liviu Rebreanu, redate pe medalioanele ce îmbogăţesc băncuţa ce-ţi permite să te bucuri de căldură şi spectatcolul făcului în acelaşi timp.


Fiecare element decorativ necesită o prelucrare ce poate să se întindă şi pe o săptămână, astfel că, lipsa de predictibilitate a timpului de execuţie este lesne de înţeles.

Vă mai recomandăm:

Cum se transformă o bucată de corn într-o operă de artă cu ajutorul unei freze dentare

De câţiva ani, Alexandru Sălăjan, un tânăr de 34 de ani din Baia Mare, îşi câştigă existenţa cu ajutorul bucăţilor de corn şi al frezelor dentare. Acesta sculptează diverse animale în secţiuni de corn. Alături îi este şi soţia, Maria, care se ocupă de „fineţuri”, dar şi de design.

De la agricultură la artă şi înapoi. Povestea pictorului care se încăpăţânează să îmbine arta cu creşterea animalelor şi cultivarea plantelor

Cristian Hartmann este un pictor bistriţean, originar din Sângeorz Băi, care a lăsat oraşul şi s-a refugiat în localitatea Blăjenii de Sus. Acolo a amenajat casa bunicilor săi şi s-a apucat de agricultură. La artă nu a renunţat niciodată, pregătind un proiect revoluţionar anul acesta, care vine să îmbine viaţa simplă de la ţară cu meşteşugurile şi arta.



 

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite