Laura Opriş îi consiliează pe deţinuţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este psiholog la Penitenciarul Bistriţa, iar prin munca pe care o face aici încearcă să îi facă pe cei care au comis fapte antisociale, să înţeleagă că au greşit, dar că se pot schimba şi îşi pot recăpăta încrederea şi stima de sine

Laura Opriş şi-a dorit încă din facultate să lucreze într-o instituţie militarizată. După terminarea studiilor a aflat că se organizează concurs pentru ocuparea unor posturi de psiholog în penitenciare. S-a dus la examen şi nu a reuşit să obţină postul din oraşul său natal, Oradea. Aşa că i-a rămas de ales între Penitenciarul Gherla, un penitenciar din Bucureşti sau cel din Bistriţa. „ Am ales Bistriţa pentru că era destul de aproape de casă. Am făcut-o fără să ştiu nimic despre acest oraş , fără să am vreo cunoştinţă sau vreo rudă. Dar îmi doream foarte mult locul acesta de muncă, aşa că a meritat sacrificiul dacă se poate numi aşa", povesteşte tânărul psiholog. Laura s-a adaptat foarte repede cu munca în Penitenciar, mai ales că a nimerit într-un colectiv foarte tânăr , cu care rezonează şi spune că are o relaţie pofesională excelentă.

De la catedră la consilierea deţinuţilor

Înainte să muncească cu deţinuţii Laura a fost învăţătoare. Deşi natura muncii sale s-a schimbat total odată ce a plecat dintre copiii, totuşi tânara spune că diferenţele nu sunt foarte mari. „ Îi tratez pe deţinuţii ca pe nişte  copiii mai mari. Şi aici mă ocupă de educaţie. De educaţia unor oameni care dincolo de faptele lor suntnişte oameni dezorientaţi, încerci să îi dezvolţi, să-i aduci pe calea cea bună. Sunt o categorie de oameni pe care trebuie să îi înţelegi, care au defecte, dar şi calităţi, dar care la un momen dat au luat-o pe altă cale. Foarte mulţi dintre ei, dacă nu toţi, sunt cu stima de sine  la pământ şi treaba noastră ca şi psihologi este să le demonstrăm că au calităţi şi că fapta lor nu îi defineşte", mai spune psihologul.

Laura îi priveşte pe deţinuţi ca pe nişte simpli oameni şi chiar dacă ştie care sunt faptele lor, evită să le pună o etichetă. Totuşi tânăra spune că este destul de greu să muncească cu ei :„ Ca psiholog nu ai voie să judeci oamenii cu care stai de vorbă, trebuie să îi asculţi să îi înţelegi,nu să-i judeci. Cu oamenii care sunt aici , care nu au putere decizională, care trebuie să traiască după nişte reguli stricte, pe care în viaţa de dincolo de gratii poate nu le-au avut niciodată,  e greu să munceşti, progresul e lent, dar e o satisfacţie fiecare pas pe care îl faci şi e îmbucurător să vezi cum îşi recapătă încrederea în sine şi reuşesc să se deschidă", mai spune Laura. Tânăra psiholog este de părere că munca pe care o fac, atât ea cât şi colegii ei de la Comparimentul de Educaţie şi Intervenţie Psihosocială  este foarte importantă, atât pentru deţinuţi cât şi pentru societate. Pentru că, indiferent dacă celor din afara zidurilor le place sau nu , deţinuţii se întorc la un moment dat în societate.

Întrebări şi răspunsuri

Ai avut vreun moment în care să vrei să renunţi?

L. O. : Nu. Sper să nu fie doar datorită entuziasmul tineresc. E o muncă grea, dar în final cred că este o muncă frumoasă.

Mergi la psiholog?

L.O.: Fac cursuri de autocunoaştere şi dezvoltare personală şi formare pe psihoterapie interactivă. Aşa că pe lângă autoanaliză, am nu unul, ci doi terapeuţi.

Ce-i place:

Laurei îi place să citească, să fac sport, îi plac călătoriile. „ Mă bucur de mărunţişuri, dar cred că acestea ne fac viaţa mai bună", mai spune psihologul

Ce nu-i place:

Detestă minciuna , bădărănia, manipularea şi prefăcătoria.

Profil:

Născută: 7 martie 1981, Oradea

Studii: Facultatea de Psihologie

Familie: Necăsătorită

Bistriţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite