Emilia Ometiţă se ocupă de protejarea tradiţiilor

A fost mereu preocupată de lumea satului

Emilia Ometiţă este etnologul de serviciu din cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi se ocupă de protejarea şi păstrarea tradiţiilor în satele judeţului. După 12 ani de cercetări în care a intrat în contact direct cu oamenii autentici ai satului, convingerea sa este că „există o nobleţe a ţăranului român care te face să te pleci în faţa sa"

A studiat etnologia în cadrul facultăţii de litere din Cluj-Napoca. „Am ales etnologia pentru că era un domeniu mai nou, o specializare mai aparte în cadrul filologiei. Era al doilea an în care se studia etnologia la facultatea de litere. Şi era o materie extrem de interesantă. Mereu am fost preocupată de lumea satului, de poveştile de viaţă ale oamenilor", spune Emilia. Din 1998 a început să lucreze ca referent în etnologie şi etnografie la Centrul Creaţiei Populare, actualul Centru Judeţean pentru Cultură. A făcut primele cercetări în domeniu cu sprijinul Valeriei Peter Predescu, de care a legat-o o frumoasă prietenie şi un timp îndelungat de colegialitate. „Am avut unele temeri la început. Fiecare zi era ca o poveste. Dar când am văzut oamenii în realitate, uimirea mea a fost şi mai mare", îşi aminteşte etnologul.

Oameni pe care nu i-a uitat

În cercetările sale a întâlnit oameni obişnuiţi ai satelor, meşteri populari sau rapsozi, care au fascinat-o cu obiceiurile şi poveştile lor. „Fiecare întâlnire cu oamenii satului era una specială. Eram fascinată de cunoştinţele lor, de experienţa lor de viaţă, de felul cum povesteau despre obiceiurile lor, dar şi despre viaţa grea pe care au avut-o. Sunt oameni luptători şi senini, oameni care au trecut prin cumplite încercări, prin război, oameni care şi-au pierdut familia, dar care au luptat pentru o viaţă mai bună", relatează etnologul. Unii oamenii i-au rămas în minte chiar şi după ce au părăsit lumea în care trăiau. Reghina Tăpălagă, Baciu Larion Marica, rapsozi populari din Leşu, Baciu Mihăilă Varvari şi Valeria Peter Predescu sunt oameni de care îşi aduce aminte cu drag.   

A publicat primele studii etnologice în revista „Zestrea", una dintre primele şi puţinele reviste de etnologie din România. În prezent, este redactor-şef la publicaţia de cultură populară, arte şi literatură „Revista ilustrată". De asemenea, este „creierul" mai multor evenimente menite să aducă în prim paln cultura populară din Bistriţa-Năsăud: Festivalul Rapsozilor Populari „La poale de Ţibleş", Festivalul de Teatru nescris de la Şanţ, Alaiul Nunţilor de pe Bârgău, târguri ale meşterilor populari şi multe altele.

Întrebări şi răspunsuri

Credeţi că mai supravieţuieşte cultura populară autentică?

Da. Pentru că mai sunt obiceiuri care se păstrează în lumea satului şi care nu se derulează pe scena Căminului Cultural.

Care este zona cea mai bogată în acest sens?

Cred că judeţul Bistriţa-Năsăud, în întregime, se află pe primul loc din puntul de vedere al valorii tradiţionale.

Ce-i place

Iubeşte lectura, îi place să revină din când în când la casa părintească, apreciază oamenii cu bun simţ, onestitatea, hărnicia şi curajul.

Ce nu-i place

O întristează faptul că nu există, la nivel naţional, o strategie de protejare a culturii tradiţionale. Nu agreează oamenii ironici şi lipsiţi de bun simţ.