Cei mai prolifici scriitori români: Nicolae Iorga a publicat peste 1.000 de volume, Sadoveanu - tradus în chineză, Blaga - propus pentru Nobel

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Iorga a scris peste 1000 de volume şi peste 12.000 de articole
Nicolae Iorga a scris peste 1000 de volume şi peste 12.000 de articole

Majoritatea scriitorilor români importanţi au rămas în istoria literaturii cu câteva dintre operele lor de referinţă. Unii dintre ei au petrecut decenii cu creionul în mână şi au ajuns să scrie sute de cărţi şi mii de articole. Care au fost scriitorii români care au scris cel mai mult?

Scriitorul român care a scris cel mai mult ca volum a fost istoricul, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, memorialistul, gazetarul şi omul politic Nicolae Iorga. Fiul de avocat care a trăit între anii 1871 şi 1940 a fost considerat un copil minune. A învăţat să citească de unul singur şi a debutat la vârsta de 14 ani chiar în ziarul „Romanul” al unchiului său.

Facultatea a terminat-o într-un singur an cu magna cum laude, urmând specializări la universităţi prestigioase din Paris, Berlin şi Leipzig. La 23 de ani, Nicolae Iorga era deja profesor universitar. În viaţa parlamentară a intrat în 1907, iar în 1931 a devenit prim-ministru.

Nicolae Iorga este autorul  peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii. Contribuţia lui Iorga şi-a făcut simţită prezenţa în numeroase domenii, acesta elaborând monografii şi sinteze de mare valoare în domeniul istoriei naţionale, reuşind prin studiile şi volumele sale să integreze şi istoria României în cea universală.

Textele lui Sadoveanu au fost traduse până şi în chineză

Dedicat scrisului a fost şi Mihail Sadoveanu, care a publicat aproape 100 de volume. Sadoveanu a debutat în revista bucureşteană Dracu în 1897, pe când avea doar 16 ani cu schiţa „Domnişoara M din Fălticeni”.

sadoveanu

Sadoveanu în ultimii ani de viaţă (Foto: wikipedia.org)

Scrie nuvele, romane şi chiar reportaje de călătorie despre Olanda. Printre cele mai reeditate opere se numără „Baltagul”. Textele lui Sadoveanu au ajuns şi peste hotare, fiind traduse şi în germană, franceză şi chiar chineză.


O activitate literară intensă are şi Tudor Arghezi, aceasta întinzându-se pe mai bine de şapte decenii, situaţie unică în literatura românească. Acesta a scris 31 de opere, printre care romane, povestiri, publicistică şi chiar poeme pentru copii.

S-a născut în 1880, publicând prima dată la doar 16 ani poezia „Tatăl meu” în ziarul „Liga Ortodoxă” condus de Alexandru Macedonski. Vârsta înaintată la care a ajuns, 87 de ani, i-a permis lui Arghezi să-şi dedice peste 70 condeiului şi cuvintelor.

Şi Liviu Rebreanu şi-a dedicat mare parte din viaţă scrisului, debutând la vârsta de 23 de ani cu o povestire publicată în revista Lucreafărul de la Sibiu. Acesta a scris 6 nuvele, 9 romane dintre care unul poliţist, 3 piese de treatru, un volum cu note de călătorie, la care se adaugă şi două jurnale intime, îngrijite şi publicate de fiica sa vitregă Puia.


Liviu Rebreanu la masa de lucru

rebreanu

Printre cele mai cunoscute romane se numără „Ion”, dar şi „Pădurea Spânzuraţilor”, operă inspirată din experienţele fratelui său de pe front, la care s-a „chinuit” aproape 4 ani. Romanul a avut parte de numeroase reeditări, fiind tradus în nu mai puţin de 8 limbi trăine.

Blaga, propus pentru premiul Nobel pentru literatură

Lucian Blaga a debutat şi el la doar 15 ani în ziarul „Tribuna” cu poezia „Pe ţărm”. A reuşit să publice 8 volume de versuri, la care se adaugă 11 volume de teatru, 4 de filosofie, 4 de aforisme, un volum autobiografic, un roman, 19 volume de eseuri şi studii filozofice. De asemenea, a tradus 9 cărţi, 6 în limba franceză şi două în limba bulgară.

Puţini ştiu că Blaga a făcut carieră şi în diplomaţie, fiind ataşat cultural şi consilier de presă în Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. Preţ de un an a fost şi subsecretar de stat la Ministerul de Externe.

În 1956, cu doar 5 ani înainte să se stingă, Lucian Blaga este propus şi pentru premiul Nobel pentru literatură, titlu pe care nu îl obţine.

Informaţii preluate din „100 cei mai mari scriitori români”

Vă mai recomanăm:

Cum şi-a transformat Liviu Rebreanu execuţia fratelui său de pe front într-un roman tradus în opt limbi

Ion Barbu şi cocaina, cea mai mare patimă a sa. Scriitorul îşi stimula geniul şi îşi omora zilele cu droguri: „Mă luptam în camera mea cu chinurile eterului”

Păcatele şi viciile românilor celebri. Eminescu bea cafea după cafea, Ioan Slavici spărgea geamurile vecinilor, regele Ferdinand era fumător înrăit


 

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite