Top 20 de cuvinte şi expresii ardeleneşti greu de înţeles

0
0
Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

Despre gramatica limbii române spun străinii care încearcă să o înveţe că este foarte grea. Despre dicţionar, însă, dificultăţile create de regionalisme ar putea fi şi mai mari.

Ardealul este o zonă cu multe regionalisme, astfel că limbajul ar putea fi greu de descifrat de locuitori ai altor zone. ”În Ardeal sunt multe influenţe ale limbii maghiare, datorită convieţuirii cu maghiarii în Transilvania. Asta este valabil, nu doar în Maramureş, ci în tot Ardealul. Nu sunt preluate în totalitate, multe sunt preluate ad-literam, dar la altele a fost preluată doar rădăcina cuvântului şi a suportat modificări. Mai sunt folosite, în general în mediul rural. Interesant este că sunt sate în care nu sunt maghiari, dar totuşi, se folosesc multe cuvinte de origine maghiară”, explică Monica Pop, doctor în Limba română. 
 

Câteva dintre cele mai uzuale cuvinte folosite în satele din Maramureş, care defineau diferite obiecte de uz casnic, din bucătărie ori părţi anatomice, sunt prezentate mai jos:

şpor(iu) - soba de gătit

fedeu - capac pentru oală

videre - găleată

finje - cană

oiagă - sticlă

cărălabă - gulie

zeler - leuştean

a face ticăzănie - a face curăţenie

fonioş - leneş, delăsător

tudoş - care le ştie pe toate (folosit frecvent cu sens peiorativ)

blid - farfurie

voşpor - negreală pentru sobă

ciupă - cădiţă din lemn în care erau spălaţi pruncii (de aici vine expresia ”a ciupăi pe cineva”, adică a aplica pedepse corporale unui copil)

credenţ - dulap

goz - gunoi

făină de nulaş - făină albă

rărunţi - rinichi

irmă - inimă

bendeu - burtă

reumatism - mătrici.

Mai puteţi citi:

Plăcinta cu măr, una dintre cele mai savuroase bucurii ale copilăriei

Baia Mare


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri