Mâncatul emoţional. Tulburările alimentare pot avea rădăcini în copilărie
0
Tulburările alimentare sunt frecvente şi pot avea la bază tulburări emoţionale. Mâncatul emoţional este una dintre cele mai des întâlnite şi determină persoana afectată să consume alimente doar pentru a se simţi mai bine. Efectele şi cauzele acestei tulburări sunt explicate de un psiholog.
Specialiştii spun că mâncatul emoţional, dincolo de faptul că duce la o creştere în greutate, creează şi o dependenţă de alimente. Nu e vorba de a consuma alimente pentru a supravieţui, ci pentru a face faţă stărilor de stres sau emoţii puternice.
Mâncatul emoţional oferă o stare de bine pe moment, însă pe termen lung, efectele pot fi îngrijorătoare.
Psihologul clinician Dana Crişan a explicat procesul complex care duce la diferite dependenţe - sau la mâncatul emoţional.
În principiu, formele de dependenţă au legătură cu stima de sine scăzută, care îşi are originile în copilărie, dar care are efecte în viaţa de adult.
În lipsa satisfacerii unor nevoi ale copilului precum afecţiunea, atenţia sau validarea, în viaţa ca adult, stima de sine va avea de suferit. Dar şi depresia sau singurătatea pot contribui la astfel de dezechilibre.
„Practic, sunt tipare care se învaţă în copilărie. Copilului i se arată cum să se poarte în societate, cum să se raporteze la el însuşi sau la alţii. Este rădăcina credinţelor de mai târziu”, explică Dana Crişan.
Aceste nevoi nesatisfăcute afectează viaţa de adult. „Dacă la copil îi spui mereu: nu eşti bun de nimic, de ce nu poţi fi ca fratele tău etc, el se va simţi descurajat, este erodată stima de sine. Apar sentimentele de vină şi ruşinea”, mai spune ea.
Mâncatul emoţional, doar o evadare
Iar aceste sentimente vor fi cauza multor decizii greşite şi emoţii necontrolate în viaţa de adult.
„Adultul cu stima scăzută de sine din copilărie va simţi nevoia de evadare, pentru a-şi satisface aceste nevoi inconştiente: de a deţine posesiuni, de putere sau sexuală. Acestea îi vor crea pe moment o satisfacere, o plăcere, însă pe termen lung va cădea în capcana dependenţelor, a unui comportament adictiv”, mai arată psihologul.
De aici şi până la unele dependenţe, distanţa e foarte scurtă. „Poate începe să simtă nevoia de a-şi face rău fizic, aceasta fiind legătura cu momentul din copilărie în care primea atenţie. Această trăsătură se întâlneşte la persoanele încadrate în tipologia anxiosului ezitant şi dezorganizat”, mai spune psihologul.
„Tot astfel, poate începe să apeleze la diferite substanţe (alcool, droguri etc), jocuri de noroc, sex, mâncat compulsiv sau emoţional, shoping, operaţii estetice exagerate ca număr sau frecvenţă etc. Toate acestea îi creează iluzia de putere, de atingere a scopului. Practic, în aceste adicţii este transpusă satisfacerea nevoilor inconştiente”, spune Crişan.
De fapt, emoţional sau compulsiv poate fi considerat ca şi orice altă tulburare emoţională sau alimentară, sau dependenţă.
Dieta, prieten sau duşman
Psihologul mai spune că mâncatul emoţional poate avea legătură cu o dietă restrictivă sau cu o obsesie pentru o siluetă considerată acceptabilă de societate.
„Dieta alimentară poate fi prietenul sau duşmanul oricui. În contextul unei culturi care are în centru modele foarte slabe, ce par înfometate, iar operaţiile estetice pentru retuşuri nu mai sunt rezervate doar vedetelor, o siluetă considerată de alte generaţii ca fiind normală, astăzi poate însemna un adevărat dezastru”, mai spune psihologul.
Cel mai adesea, însă, dezastrul se produce doar în mintea noastră. „În unele cazuri, aceste aşa-zise dezastre se termină în cabinetul psihologului, care trebuie să dea de capătul unor tulburări alimentare precum bulimie sau anorexie, tulburări alimentare ce pot apărea pe fond nervos”, mai arată ea. În general, fetele tinere sunt cel mai des afectate.
Despre dietele alimentare, psihologul mai spune că ar trebui să fie stabilite de un medic, care va recomanda o dietă personalizată şi va supraveghea pacienta.
Ce este body dismorphia
„Din punct de vedere psihologic, ca notă comună, sunt anumite stări care te predispun să mănânci compulsiv sau să te înfometezi: dacă ai în minte imaginea unui model, ai un standard de manechin, iar tu nu arăţi aşa cum le vezi pe acele manechine, ai să te vezi în oglindă mai grasă decât eşti în realitate. Percepţia depre propria greutate va fi deformată”, mai spune psihologul clinician.
Această tulburare se numeşte „body dismorphia” şi se referă la obsesia de a deveni cât mai slab şi percepţia deformată asupra propriului corp.
Psihologul mai arată că o alimentaţie sănătoasă este de preferat, unor diete drastice, ţinute ocazional.
„O alimentaţie corectă, echilibrată, trebuie să devină un mod de viaţă, pentru că altfel, ţinem curele de slăbire cu nume pompoase pentru două săptămâni, dăm jos câteva kilograme, după care revenim la vechile obiceiuri şi repunem toate kilogramele pierdute, poate plus altele, câteva”, mai arată Dana Crişan.
Specialiştii mai recomandă să analizăm când vrem să mâncăm dacă ne e cu adevărat foame sau dacă vrem să mâncăm doar ca să ne simţim mai bine.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Cum se poate aprinde conflictul real între Occident / Rusia şi să fie implicată şi China?
Eduard Novak, gafă mondială: A „reuşit“ să creeze un scandal şi după aurul cucerit de David Popovici
Se încarcă comentariile...
