Cum sunt educaţi moldovenii din Transnistria în spirit sovietic. Campionii românismului din regiunea separatistă, premiaţi la un colegiu din Adjud

TRANSNISTRIA. Copiii, obişnuiţi de mici cu armele şi hainele militare FOTO Promo-LEX

Deşi sunt majoritari, tinerii moldoveni din Transnistria sunt educaţi de autorităţile separatiste în limba rusă, cu accent pus pe patriotismul faţă de Rusia, faţă de armata biruitoare sovietică, în timp ce învăţământul în limba română şi ucraineană este descurajat. În acelaşi timp, Chişinăul manifestă toleranţă şi duplicitate faţă de măsurile luate la Tiraspol.

Transnistria, regiune care aparţine de iure Republicii Moldova, care şi-a dobândit independenţa de facto în 1992, în urma războiului, se tranformă treptat într-o mică Rusie. Deşi sunt majoritari, moldovenii sunt supuşi continuu unui proces de dezrădăcinare, de rusificare, concomitent cu expunerea la o propagandă susţinută împotriva României, Republicii Moldova şi valorilor europene.

Acestea sunt concluziile specialiştilor de peste Prut şi Nistru, ale profesorilor care predau în grafie latină în regiunea separatistă, care au participat la simpozionul  „Mit şi Adevăr în învăţământul transnistrean“ organizat la Colegiul Naţional ”Emil Botta” din Adjud, în perioada 18-20 noiembrie, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Din peste 45 de mii de copii, care sunt înregistraţi în învăţământul transnistrean, aproximativ 4 mii fac cursurile în limba română, iar din aceştia, doar 1500, în grafie latină.  Copiii, cetăţeni moldoveni, studiază   în liceele din Rîbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Tighina şi în gimnaziile din satele Corjova, Roghi şi din municipiul Tighina. 

„Specificul în învăţământul din Transnistria este că ei au înţeles să investească în educaţie, de un anumit tip. În prevederile legale, dreptul la educaţie este garantat, dar dacă nu corespunde intereselor regiunii, acesta poate fi eliminat. Cert este că învăţământul în grafie latină contravine intereselor lor, ale trannistrenilor. Din 203 instituţii de învăţământ preşcolar,  182 sunt în limba rusă, iar celelalte în moldovenească (n.r. grafie latină şi chirilică) şi nici una ucraineană. Se merge spre educaţia masivă în limba rusă“, afirmă juristul Alexandru Zubco,(FOTO) membru al Asociaţiei Promo-Lex, care apără drepturile omului şi în special dreptul la educaţie şi liberă exprimare în Republica Moldova.

Alexandru Zubco, „Mit şi Adevăr în învăţământul transnistrean“, Adjud FOTO Mircea Merticariu

„Au suplinit fondul de manuale ruseşti, graţie implicării Moscovei. Elevii care învaţă în ruseşte au primit 517 mii de manuale, prin Aeroportul Chişinău, în timp ce Kievului şi Chişinăului li s-a refuzat să trimită manuale, pe motiv că asta contravine intereselor lor“, a mai spus Alexandru Zubco.

Specialiştii care monitorizează situaţia educaţiei din regiunea transnistreană afirmă că sistemul de învăţământ este raliat aproape în totalitate la standardele Federaţiei Ruse, unde sunt păstrate caracteristicile învechite ale sistemului sovietic. Cei mai mici dintre cetăţenii moldoveni de peste Nistru sunt educaţi în spirit militar şi patriotic faţă de Federaţia Rusă. Întreaga programă şcolară se raportează la Moscova, loc din care vin şi manualele. Şi activităţile extracuriculare sunt legate de faptele de vitejie ale armatei eliberatoare a Uniunii Sovietice, în care copiii sunt obişnuiţi cu armele şi jocurile cu specific militar. Până şi miresele şi-au creat obiceiul de a se poza cu tancurile de pe Nistru, care au ţeava îndreptată spre vest.  „Dacă mergi la Tiraspol, simţi că te întorci în Uniunea Sovietică, numele străzilor păstrează numele lui  Lenin şi ale comuniştilor. Veniţi, veţi simţi că „întineriţi“ cu 30 de ani“, spune ironic profesorul de matematică Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol.

Orice elev care învaţă în cele 157 de instituţii de învăţământ din regiune, primeşte o diplomă de la Chişinău, prin echivalarea notelor. În Republica Moldova, partea dreaptă a Nistrului , se notează până la 10, iar în stânga, până la nota 5, după model sovietic. Nota 5 la Tiraspol este 9,5 la Chişinău, iar dacă există media  generală de 5, va fi echivalată cu media 10. „Cele opt şcoli din Transnistria, care reprezintă cultura românească din Transnistria, sunt moneda de schimb pentru Chişinău. Atâta timp cât ele există, Chişinăul poate cere ceva şi poate interveni pentru rezolvarea conflictului transnistrean“, a mai spus specialistul de la Promo-Lex, care a făcut referire şi la o decizie a Curţii Europene, din 2012,  care a condamnat Rusia, ţară care controlează regimul de la Tiraspol, pentru încălcarea dreptului la educaţie în Transnistria.

Copiii Transnistriei îmbracă des haine militare FOTO Promo -LEX

Învăţământul superior transnistrean este format din Universitatea de Stat Nistreană „T. G. Şevcenco”, alcătuită din 8 facultăţi, 3 institute şi 2 reprezentanţe, Institutul Juridic din Tiraspol creat pe baza „Şcolii speciale de miliţie“ din Transnistria, în 1993, şi Colegiul Superior Muzical din Transnistria „A. G. Rubinştein“. Totuşi, o bună parte dintre absolvenţii de studii liceale aleg să urmeze facultatea la Chişinău sau Moscova.  „A vorbi în limba română pe teritoriul pseudo-republicii, pentru autorităţi, este un mare păcat. La momentul când începi să vorbeşti limba română, majoritatea  oamenilor, îndoctrinată de ruşi, se uită cu ochi de lupi la tine, gata să te sfâşie. Cea mai mare bucurie a noastră este că elevii doresc să înveţe limba şi ei ştiu preţul pentru asta, în schimb, cei de la Chişinău sunt liberi, au libertatea cuvântului“, afirmă Maria Roibu, directorul liceului Alexandru cel Bun din Bender.

Semnale de alarmă

Potrivit ultimului recensământ oficial, populaţia regiunii Transnistria este de 555 de mii de persoane, din care 32% sunt moldoveni, 30% ruşi, 28% ucraineni ş.a. Treptat, ponderea elevilor care învaţă în limba rusă a crescut, până la 90% cât este în prezent. Membrii unor ONG-uri din Moldova reclamă atitudinea timidă a comunităţii internaţionale, care a lăsat întreaga situaţie a educaţiei din regiunea separatistă pe seama negocierilor între actorii implicaţi în conflictul din 1992.

„Remarcăm că în prezent continuă epurarea lingvistică şi discriminarea etnicilor români, Chişinăul nu poate asigura dreptul la instruire în regiunea transnistreană, şcolile sunt utilizate ca instrument politic, se fac presiuni asupra administraţiei şcolilor“, se arată într-un raport al Promo-Lex, care face referire şi la măsurile care ar trebui luate pentru pentru revenirea la normalitate: restituirea imobilelor şcolilor confiscate abuziv, anularea interdicţiilor privind asigurarea cu cărţi sau alte bunuri necesare educaţiei şi interzicerea discriminării, a campaniilor de intimidare la adresa etnicilor care se identifică români sau moldoveni.

Campionii românismului, premiaţi la Adjud

Colegiul Naţional ”Emil Botta” din Adjud a organizat zilele trecute simpozionul ,,Mit şi Adevăr în învăţământul transnistrean”, aflat la ediţia a III-a. Profesorii  Ion Iovcev, Maria Roibu, Angela Ivanov, Ion Bucioc, Irina Semionov şi Svetlana Jitariuc, care conduc şcolile cu predare în limba română, însoţiţi de elevi, au vorbit despre evoluţia învăţământului în regiunea transnistreană, în ultimii 25 de ani. Vasile Buzuc, veteran al războiului din 1992, a amintit de momentele sensibile din timpu conflictului în care şi-au pierdut viaţa peste o mie de persoane.

La manifestarea de la Adjud au participat şi cadre didactice de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (asistentul Mihai Şpechea), care desfăşoară mai multe proiecte despre situaţia de securitate din estul României. Evenimentul a fost pus la punct de profesorii Emil   Dumitru,   Constantin Constantinescu,   Cătălina Pralea de la Adjud, în parteneriat cu specialiştii moldoveni.  Profesorii care predau în limba română peste Nistru au fost numiţi „campioni ai românismului“, premiaţi cu diplome şi medalii. La final, împreună cu elevii, au fost duşi să viziteze Mausoleul de la Mărăşeşti, ridicat în 1923 în cinstea Armatei Române şi a zecilor de mii de eroi căzuţi în Primul Război Mondial.

Articol publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului”, finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală. 

→

Imaginea 1/14: Educaţie patriotică în spirit sovietic şi instrucţie militară în Transnistria FOTO Promo-LEX