Video Un arădean care a investit 5.000 euro în plantația de căpșuni a rămas din nou fără recoltă. „Am stropit, am avut folie anti-îngheț”
0Temperaturile negative neașteptate pentru aprilie l-au lăsat pe un arădean fără recolta de căpșuni. A investit 4.000 – 5.000 euro doar în acest an. De neînțeles, spune fermierul, este că firmele de asigurări nu acceptă să încheie polițe, așa că an de an truditorii pământului contorizează pagubele.
Gerul neașteptat înregistrat cu o săptămână în urmă a lăsat sute, dacă nu mii de fermieri cu lacrimi în ochi. Cei care n-au avut soluție să-și protejeze culturile, având plantații în câmp, își calculează de acum pagubele și încearcă să vadă dacă mai pot recupera din prejudiciu.
Costel Vișan este un fermier din Cermei, județul Arad, care și-a văzut investiția anulată de ger. De cinci ani plantează căpșuni în câmp și în tot acest interval de timp doar unul a fost „cât de cât bun”, spune fermierul. A ajuns la căpșuni după ce a încercat cu lubeniță, înregistrând de asemenea pierderi. Pentru că nu se poate pune cu vremea, nemulțumirea vine acum din faptul că nu găsește înțelegere la societățile de asigurare pentru a încheia polițe în caz de calamități naturale.
„Pe o rază de 20-30 km sunt singurul care cultivă căpșuni. Am făcut și cerere la primărie, să vină să facă evaluare, dar mi s-a spus și de la MADR că pot doar să scap de impozit la Finanțe. Mai sunt oameni cu rapiță, mai sunt oameni cu pomi. Eu cel puțin 4.000 – 5.000 euro am investit pe suprafața aceasta. Numai acum, cu foliile, pentru că am avut folie anti-îngheț pusă, am avut folia de mulcire”, a declarat fermierul, pentru „Adevărul”. Plantația din care mai puțin de 15-20% dintre plante s-au salvat are 60 de ari (6.000 m.p.). Căpșunile, evaluase fermierul, ar fi trebuit să se coacă la începutul lunii mai. „Vindeam în piețe. Eu ieșeam prin 5 mai cu ei, dar nu mai ies, n-am cu ce. Mai sunt ici și colo flori, poate în 20 mai să fie, dar nici 15-20% nu cred că mai e. Am avut soi bun de căpșuni, anul trecut am avut niște căpșuni la 40-50-60 grame bucata, și la 80 grame”, a adăugat fermierul.
Anul trecut pagubele au venit din cauza grindinei, care s-a abătut chiar când se pregăteau de cules. Cea mai mare nemulțumire a fermierului este că nu poate să-și asigure cultura astfel încât să-și poată acoperi cel puțin investiția. „Eu am vrut să-mi asigur culturile, eu nu mă las, că am casa asigurată, tot, dar nu vor să-mi asigure culturile. Firmele de asigurări nu vor să asigure din cauză că sunt culturi care sunt expuse riscului. Aș fi fost dispus să plătesc chiar dublu”, explică Vișan.
„Banii pe care-i câștig eu și băiatul i-am băgat aici în câmp”
De cinci ani, de când a înființat plantația de căpșuni, într-unul singur a avut parte de câștig: „Anul trecut nimic, anul ăsta nimic, acum cinci ani nimic, acum patru ani nimic, eu într-un singur an, în cinci ani de zile, am avut și eu un beneficiu, în jur de 6.000 euro, de la o investiție de 4.000. Soția a zis că mai bine ne lăsăm și mergem afară, că acolo se câștigă mai bine. N-am ieșit, pentru că mie îmi place aici în țară. La noi e fermă curată, frumos lucrat, aranjat. Eu, de bine, de rău, m-am angajat acum trei ani. Lucrez, iar banii ce-i câștig eu și băiatul i-am băgat în câmp aici”.
Pe lângă căpșuni mai cultivă ardei. Speră ca măcar cu ardeiul să aibă mai mult spor, altfel anul va fi cumplit.
Imediat după temperaturile de îngheț a anunțat primăria, solicitând o comisie care să se deplaseze în teren și să-i evalueze pagubele. Încă așteaptă, ultimele vești fiind că săptămâna viitoare ar putea veni reprezentanți ai Direcției Agricole Arad.
Până acum 5 ani s-a întâmplat la fel cu lubenița. „Înghețul târziu a fost problema. Când plantam lubenițele, mai dura nici două-trei săptămâni, o lună, venea un îngheț, tot topea. Am un coleg aici lângă mine, în Apatei, 2 hectare de lubeniță s-au dus și la el. Au fost minus 7,5 grade. Eu am fost pregătit cu folie de 23 gr/m.p., rezistă până la minus 4 grade. Înainte cu două zile am dat cu soluție anti-îngheț, degeaba. La minus 7,5 grade, și telefonul îmi arăta real minus 10 grade, ce putea să se întâmple?”, mai adaugă fermierul.
Sătenii din Cermei, explică fermierul, cultivă cereale pe suprafețe mari, nu sunt foarte mulți fermieri mici. Cei care au pământ puțin îl dau în arendă, așa că are puține variante. „M-am lăsat de lubeniță, am pus căpșuni. Acum, să pun pomi e riscul de îngheț...”, mai spune Vișan.
Din doi în doi ani, plantele trebuie întinerite. A comandat deja 16.000 plante, pe care le va primi în iunie. Din ce le cumpără nu știe deocamdată. „M-am săturat și de credite. Iar din salariu trebuie să mai și trăim, avem și alte cheltuieli...”, mai spune legumicultorul. Se gândește însă în continuare la posibile soluții. Și-a propus ca anul viitor să încerce cu două rânduri de folie, pentru că varianta de a-și abandona plantația pentru a pleca la muncă peste hotare deocamdată nu o ia în calcul. Nici solar nu poate construi, pentru că există riscul de vânturi puternice.
A cumpărat, pentru anul acesta, și plasă antigrindină. Cum nu mai e cazul să o folosească, pentru că prea puține plante s-au salvat, o va folosi anul viitor, mai spune, resemnat, fermierul.
Se încarcă comentariile...
