Video Soluții disperate pe câmpurile din sudul Olteniei. Au aprins focuri pentru a împiedica bruma, dar cu vântul nu pot lupta
0Zeci de fermieri din sudul județului Dolj s-au adunat în ultimele nopți și au aprins focuri pe câmp, în speranța că vor crea o perdea de fum care să împiedice bruma să se așeze pe culturi, deși sunt conștienți că pentru îngheț metoda este prea puțin eficientă. Pentru vântul puternic nu au găsit soluții.
Ultimele nopți le-au dat fiori fermierilor din sudul țării, iar pericolul planează în continuare.
Încurajați de vremea de primăvară din săptămânile trecute, au înființate culturile de cartofi în câmp și, protejate cu folie, chiar și pe cele de pepeni „la tunel”. După care a venit pe neașteptate zăpada, iar agricultorii știu că după zăpadă se lasă gerul. În solarii au fost nopți albe, centralele termice fiind alimentate permanent pentru a nu se compromite recolta. O parte au început recoltarea tomatelor, alți legumicultori se pregăteau să facă asta. Aproape de pus pe piață erau și căpșunile. După care a venit vremea din care n-au mai înțeles nimic, trecând într-o singură zi, spun fermierii, prin trei anotimpuri.
Cei care au culturile în câmp sunt cei mai neliniștiți, pentru că nu prea au soluții. Au decis să formeze o perdea de fum care să împiedice depunerea brumei, așa că au aprins focurile din loc în loc, întreținându-le cu ce au avut la îndemână.
După nopțile geroase au venit însă zile cu vânt nebun, care spulberă tot ce găsește în cale. La Călărași, în Dolj, mai multe fotografii postate de primarul localității, în care sunt surprinse bucăți mari de folie ridicate asemeni unor zmeie uriașe, înfățișează fenome pe care oamenii nu le pot stăpâni.
Iar ce a fost mai rău urmează să vină, când vine vorba de vânt, după cum o arată avertizările meteorologilor. Județele Olt, Dolj și Mehedinți se află, alături de alte câteva din alte zone ale țării, sub avertizare Cod Portocaliu de vânt, joi, 10 aprilie 2025. Rafalele vor atinge 70... 90 km/h, iar în zonele mai înalte vor fi și ninsori visclite, cu reducerea vizibilității. Fermierii spun că de data aceasta chiar nu se mai pot pune cu natura, cci doar așteaptă să treacă orele și zona lor să iasă de sub avertizare, iar la final vor evalua efectele.
Cum a fost după prima zăpadă
De la începutul săptămânii, de când temperaturile au scăzut sub pragul de îngheț, legumicultorii fac nopți albe. În solarii asigură combustibilul în centrale, iar în câmp aprind focuri, sperând că împiedice lăsarea brumei pe culturi.
„Încercăm, sperăm să meargă. Noi am fost prevăzători, am acoperit cu folie, deși nu ne mai așteptam ca temperaturile să fie negative”, spun fermierii din Călărași, Dolj. Se văd focuri aprinse și în localitățile vecine, metoda prin care încearcă să diminueze pagubele fiind una veche și destul de răspândită în zonă.
„Încercăm să protejăm cât de cât. Trebuie să ne trezim mai de noapte, să venim, să aprindem focurile, să stăm cu grijă la ele. A mai fost în primăvară, tot așa, ger, după care își dăduseră drumul temperaturile, acum a venit iar gerul. Cu focurile încercăm să portejăm de brumă, dar cu înghețul n-avem ce face”, explică un localnic.
Fermierii speră ca pepenii protejați cu folie să scape cu bine, dar vor vedea asta doar după ce trece pericolul de îngheț.
„La tunel, la lubeniță, era temperatura de 1 grad Celsius, am acolo un termometru. Arăta 1,2, iar afară erau minus 5 grade. E devreme, dar nu poți să pui nici mai târziu, că dacă ieși târziu cu ele...”, răspunde un alt fermier, explicând de ce s-au grăbit să înființeze culturile. „Vremea asta e foarte periculoasă. Nimeni nu credea să mai vină așa. Când frig, când temperaturi de 25 de grade. Exact cum e mai rău. Planta dă să plece, pe urmă dă frigul, iar o stagnează, nu-i dă voie să se dezvolte. Înainte era frigul până la o anumită perioadă și pe urmă se punea căldura. Era iarna-iarnă și primăvara-primăvară, știai ce ai de făcut. Acum nu mai e așa. E mai cald înainte și pe urmă vine frigul. Două-trei zile dacă-ți dă frig de ăsta s-a terminat cultura, s-a luat toată cultura timpurie pe care o avem și noi. Că, un pic mai târziu, vine Covasna, vin ceilalți, nu mai au căutare cartofii noștri. Noi nu putem să facem calitatea ălora, că au pământurile de așa ceva. Noi ieșim mai timpuriu, dar mult mai mici. Ei îi fac mari, exagerat. Au contracte, au... Noi, ne uităm și noi să vindem prin piețele vecine”, completează fermierul. Nu de ninsoare se tem fermierii, ci de gerul care vine după, mai spun legumicultorii.
Schimbările de vreme care-i tot încearcă de câțiva ani i-ar putea determina ca pe viitor să renunțe la culturile extratimpurii. „Ne uităm și noi să scoatem devreme și să vindem cu preț. Dar la ce investiție e, să vină un ger ca ăsta... Bagi bani grămadă și vine o țeapă de-asta”, constată un alt legumicultor.
„Vom trage linie peste două-trei zile”
Ce se întâmplă acum cu vremea este un accident climatic, spune Aurelia Diaconu, inginer agronom, șefa Stațiunii de Cercetare Dăbuleni. Oamenii încearcă să reducă din pierderi, însă metoda, care se folosea și în trecut, are efect în cazul brumei și îndeosebi în livezi, nu pe suuprafețe întinse, în câmp.
„Focurile se practică pe la pomii fructiferi, aflați în fenofaza de înflorire. Mai mult la brume, la îngheț nu prea poți să ții în frâu. Se fac focuri și pe sub pomi, dar la parcele mari nu prea poți să zici că rezolvi problema. Vom vedea, nu vedem după prima zi. Să vedem mâine, poimâine, de obicei după episoadele acestea de ninsoare, două-trei zile vine un îngheț. Și au fost (-) 3 – (-) 4 grade Celsius, posibil și la noapte să mai avem (-) 1, care vin și accentuează efectul. Asta vom vedea după două-trei zile. Cert este că în zonă fermierii au avut foarte mult de suferit, pentru că noi mai aveam astfel de episoade, dar în martie, 15-20 martie. Acum, pe 8 aprilie deja, după temperaturi destul de ridicate - am avut și în martie 20 -21 grade - au avansat în vegetație culturile. Sunt efecte, chiar dacă am avut noi măsuri de protecție, și noi și fermierii din zonă”, a spus Diaconu.
Cartoful timpuriu plantat în câmp posibil să fie afectat, în special frunzele tinere, mai puțin călite. Efecte de acest fel vor fi în toată zona în care de mai mulți ani se cultivă cartofi din soiuri extratimpurii și timpurii. E vorba de localitățile Mârșani, Călărași, Dăbuleni, unde fermierii au constatat că s-a format gheață pe solarii, fiind nevoiți să pornească centralele pentru a asigura temperaturi pozitive.
„Au dat drumul la tunuri. Au în solarii și tomate, și porumb zaharat, căpșuni, chiar și cartofi. Au mai pus o protecție în plus de agril. Au mai pus o folie suplimentară și în câmp, ca să mai salveze ceva. (...) În momentul acesta chiar n-am putea să spunem un procent clar (n. red. – de afectare). Dar, vom trage linie peste două-trei zile, din păcate”, a mai spus ing. Aurelia Diaconu
Se încarcă comentariile...
