Preotul care a scris Rugăciunea de la Marea Unire. Biblioteca sa impresionantă se află la Patriarhie
0Printre personalitățile marcante ale orașului Arad în secolul trecut, se numără preotul Gheorghe Ciuhandu, membru de onoare al Academiei Române, senator în Parlamentul României.
Gherghe Ciuhandu (1875-1947) a fost doctor în teologie al Universității din Cernăuți și profesor al Academiei Teologice din Arad.
După finalizarea studiilor doctorale, acesta s-a stabilit la Arad și s-a căsătorit cu Octavia, fiica luptătorului național Ioan Popovici-Desseanu. Ceremonia religioasă a fost oficiată de episcopul Marii Uniri, Ioan Ignatie Papp.
Rugăciune pentru Marea Unire
Arădenii nu l-au uitat pe preotul Gheorghe Ciuhandu și când s-au împlinit 75 de ani de la moartea lui a fost evocat.
Profesorul arădean Cristian Stoica, cel care alături de preoți și elevi l-au marcat pe marele preot, spune că în fruntea luptei pentru Unirea Transilvaniei cu România s-a aflat o elită intelectuală, formată din politicieni și oameni ai bisericii care a depus toate eforturile în vederea desăvârșirii unității statale.
Casa lui Ștefan Cicio-Pop din Arad devine sediul Consiliului Național Român Central (C.N.C.R.) considerat de istorici drept primul Guvern al Transilvaniei. Acest organism politic îl avea în frunte pe avocatul Ștefan Cicio-Pop.
La 1 Decembrie 1918, episcopul Aradului, Ioan Ignatie Papp, era în calitate de interimar și Mitropolit al Transilvaniei, acesta rostind la slujba din măreața zi a Unirii celei Mari emoționantele și frumoasele cuvinte: „Cel ce a Înviat din morți a Înviat și Neamul Românesc!"
Părintele Gheorghe Ciuhandu a întocmit o „Rugăciune de îngenunchere” care a fost citită de episcopul Miron Cristea la Alba-Iulia, la data de 1 Decembrie 1918, dar și în toate bisericile din Transilvania. Preotul Ciuhandu a participat la Marea Adunare de la Alba-Iulia în calitate de delegat al Consistoriului eparhial arădean.
Un scriitor și colecționar de carte
De-a lungul vieții sale, părintele Ciuhandu a fost un prolific autor, având o bibliotecă impresionantă. A tipărit peste 60 de cărți, când la București, când la Sibiu, Oradea, Cernăuți sau Arad.
Două dintre aceastea au fost premiate de Academia Română. „Episcopii Samuil Vulcan şi Gherasim Raţ. Pagini mai ales din istoria românilor crişeni 1830-1840 (Arad, 1935)” este titlul primei lucrări premiată de cel mai înalt for științific al țării, cealaltă lucrare fiind intitulată „Românii din câmpia Aradului de acum două veacuri cu un excurs istoric până la 1752 şi însemnări politico-istorice ulterioare" (Arad, 1940).
Biblioteca sa cu un număr de 3.334 volume a ajuns la Biblioteca Sfântului Sinod, acestea fiind cumpărate de Patriarhie. Printre lucrări erau 40 de manuscrise rare, 149 volume de carte veche românească și 1962 de periodice vechi și străine.
Dintre cărțile valoroase care s-au aflat în biblioteca părintelui Ciuhandu trebuiesc amintite: Tâlcul Evangheliilor, Molitfelnic românesc tipărite de diaconul Coresi la Braşov în 1567 și Noul Testament de la Bălgrad (1648), Psaltirea de la Bălgrad (1651), Molitvenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei (Iaşi, 1681).
Membru de Onoare al Academiei Române
După o viață de muncă în slujba bisericii și a culturii românești, părintele Gheorghe Ciuhandu a fost ales în anul 1946 membru de onoare al Academiei Romane.
Acest titlu încununa practic munca de zeci de ani a unui om de cultură care, pe lângă activitatea sa, i-a ajutat și pe alții să redacteze lucrări importante.
Gheorghe Ciuhandu l-a însoțit, de mai multe ori pe profesorul Coriolean Petranu de la Universitatea din Cluj, atunci când acesta se documenta în vederea realizării unei lucrări referitoare la bisericile din lemn din județul Arad.
Slujba, rugăciunile și evocarea
„Astăzi, cărturarul și istoricul doarme obosit. Dar, sub pana lui vrăjită, au reînviat din colțurile întunecate ale trecutului, figuri de vlădici și arhierei arădani, preoți și martiri ai Ortodoxiei și umilul popor valah… târât în închisorile comitatelor, bătut și schingiuit pentru credința din străbuni. Gheorghe Ciuhandu se simțea aproape sufletește, de acest neam de iobagi ai altor vremuri…", așa îi omagia viața și activitatea dascălul Eduard Găvănescu, în cuvântul rostit la înmormântarea părintelui Ciuhandu. Se afla înaintea unui public numeros, în fața unui sobor format din 12 preoți și doi diaconi, sobor care îl avea în frunte pe episcopul Andrei Magieru.
„La 75 de ani de la trecerea în veșnicie ne-am adunat la mormântul părintelui Ciuhandu din cimitirul Eternitatea pentru slujba parastasului. Slujba a fost oficiată de părintele Petru Ursulescu de la Parohia Micalaca Nouă Pasaj și părintele Tiberiu Brad de la parohia Țela. Evocarea personalităților din trecut care pot servi drept modele generațiilor actuale, trebuie să fie o preocupare constantă, pentru noi toți cei care slujim societatea de la catedră și încercăm să formăm tânăra generație”, a spus profesorul Cristian Stoica, în noiembrie 2022.
Se încarcă comentariile...
