Legendele celor trei cetăți medievale din Arad. Şoimoş, Dezna şi Şiria au fost ridicate de trei surori pe care s-a mâniat Dumnezeu

0
Publicat:

O poveste interesantă a Aradului spune că trei cetăţi din judeţ au fost construite de trei surori. Fortărețele Şoimoş, Dezna şi Şiria sunt printre cele mai vizitate obiective turistice din zonă.

Cetatea Șoimoș FOTO Consiliul Județean
Cetatea Șoimoș FOTO Consiliul Județean

Legenda locului arată că prima dintre cele trei surori care au vrut să ridice acele cetăți a spus: „Dacă mă ajuta Dumnezeu, cetatea mea va fi terminată mâine”. A doua soră a spus şi ea: „Și cetatea mea va fi gata mâne cu ajutorul lui Dumnezu”. Cea de-a treia soră a nesocotit ajutorul divin și a spus sfidătoare: „Chiar dacă nu mă ajuta Dumnezeu, şi cetatea mea va fi gata mâine”.

Drept pedeapsă pentru necredinţa ei, dupa ce meşterii terminară construcţia, toate cele trei cetăţi s-au prăbuşit. Fecioarele s-au transformat în trei şerpi albi purtând o coroană şi având o cheie de aur în gură.

Legenda mai spune că şerpii apar în fiecare an aşteptându-şi eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile. De abia atunci se vor transforma din nou în fete şi cetăţile se vor înălţa din nou în toată splendoarea.

Mai circulă poveşti din care reiese că cele trei cetăţi sunt legate printr-o reţea de tuneluri dar e destul de greu credibil dată fiind distanţa dintre ele. Totuşi este sigur că a existat un tunel care ducea de la cetatea Şoimoş la râul Mureş.

Am auzit despre legendele acestor cetăți, iar de câte ori le vizităm ne fotografiem și postăm pe site-urile de socializare și câteva mesaje pentru ca cei care doresc să știe unde se află”, spune Viorel Dancu, un împătimit al drumețiilor, din Arad.

Cetatea Şoimoş

Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. La începutul secolului al XIV-lea, respectiv după 1315, Şoimoş ajunge cetate regală. Donată în repetate rânduri către familiile nobiliare ale vremii, fortificaţia ajunge în anul 1446 în mâinile lui Ioan de Hunedoara, stăpânirea ei fiind oficializată abia în 1453, de către regele Ladislau al V-lea.

În vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini, până a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge în mâinile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe lângă personalul obişnuit, în timp de pace, doar 12 oşteni păzeau cetatea, scrie într-un document din anii 1513-1514. În aceeaşi vreme, domeniul cetăţii cuprindea 95 de aşezări.

Ca şi alte cetăţi din zonă, fortificaţia Şoimoş a fost asediată şi cucerită de către armata de ţărani condusă de Gheorghe Doja, după ce garnizoana cetăţii s-a alăturat răsculaţilor. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o în folosul său direct.

Câţiva ani mai târziu a devenit reşedinţă princiară pentru Ioan Sigismund Szapolya şi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupată în 1552 de turci şi apoi eliberată de creştini în 1595. La început de secol al XVII-lea a devenit o bază militară otomană, până în anul 1688. Istoria Cetăţii Şoimoş se opreşte în 1788, când a fost părăsită şi demolată.

Cetatea se află la aproximativ 35 de kilometri de Arad.

Cetatea Şiria

Cetatea Şiria datează din secolul al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetăţii (496 m), de unde domină regiunea din jurul localităţii Şiria.

Cetatea Șiria se află la 30 de kilometri de Arad FOTO Primăria Șiria
Cetatea Șiria se află la 30 de kilometri de Arad FOTO Primăria Șiria

Prima atestare sigură a cetăţii Şiria este făcută abia din anul 1318. A fost, vreme îndelungată, o cetate a coroanei, asociată cu Comitatul Zarandului. De la început a dispus de un domeniu important, în care voievozii şi cnejii români erau rânduiţi în slujirea ei.

De la 1390 trece în mâini private. A fost în stăpânirea despotului sârb Gheorghe Brancovici din 1439. În anul 1453 cetatea este preluată de către Ioan de Hunedoara, guvernator al regatului. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, cetatea a fost deţinută de Matia Corvin. În 1464, regele Matia Corvin dăruieşte aceeaşi cetate Şiria familiei Bathory, care, prin Ştefan, a avut mult timp demnitatea de voievod al Transilvaniei.

Ruinele cetății se află la aproximativ 30 de kilometri de Arad.

Cetatea Dezna

A fost ridicata în secolul al XIII-lea de către nişte nobili ai locului, fiind transformată în 1318 în reşedinţa regala sub Carol Robert de Anjou. A fost un punct important de rezistenţă anti-otomană dupa cucerirea cetăţilor Timişoara (1552) şi Ineu (1566). Strajuia intrarea în Munţii Apuseni. A fost cucerită de turci doar pentru 22 de ani, între 1574-1596. A început să se ruineze dupa ce a fost din nou cucerită de turci, în 1658. 

O altă legendă spune că cetatea ar fi fost aruncată în aer de o fată creştină care a refuzat să se lase luată roabă şi dusă în harem de către turci. Fata ar fi făcut sa explodeze depozitul cu praf de puşcă. Urmele unei explozii au fost descoperite de cercetători.

Ruinele Cetății Dezna FOTO Consiliul Județean Arad
Ruinele Cetății Dezna FOTO Consiliul Județean Arad

Cetatea Dezna este situata lângă staţiunea Moneasa  – „Perla Munţilor Apuseni” de la poalele Munţilor Codru-Moma. 

Stațiunea Moneasa se află la o distanță de 102 km față de municipiul Arad și 20 de km față de orașul Sebiș (Arad). 

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite