De ce a stârnit controverse importante pledoaria unui medic pentru ca toți morții să fie incinerați

În anul 1892, un profesor medic arădean a declarat la Brașov, în fața societății medicale din toată țara, că este nevoie ca toți morții să fie arși. Acesta argumenta faptul că așa se vor opri epidemiile de holeră și alte boli infecțioase mortale.

Mai precis acesta a declarat: „morții să fie arși, căci sicriul și pământul de deasupra nu împiedică microbii să iasă din mormânt și infectează populația”.  

Doctorul în istorie Andrei Ando spune că notăm faptul că incinerarea era o modă în epocă în special peste Ocean. America, un reper în știință și o destinație pentru migrația din Ungaria, era spațiul unde crematoriile umane prosperau la sfârșitul anilor 1800.

Cu siguranță, și pentru medici ceea ce se întâmpla în America era un reper, iar informațiile care ajungeau prin intermediul presei și a scrisorilor emigranților la Arad și pretutindeni în țară, de peste Ocean, erau un fel de „foaie de parcurs” în toate domeniile vieții. Și ale morții...

„Aradul are nevoie de un crematoriu de cadavre umane, pentru oprirea epidemiilor de holeră și alte boli infecțioase mortale. Declarația a fost făcută de dr. Antalik Károly, profesor medic arădean, în august 1892. El susținea că investiția trebuia făcută de guvernul de la Budapesta și nu doar la Arad, ci și în alte mari orașe din Ungaria, pentru că este o dovadă de responsabilitate și modernism”, spune Andrei Ando.

În cadrul conferinței „Despre necesitatea incinerării morților”, dr Antalik explica în fața unei mari audiențe, formată din medici din toată țara reuniți la conferința medicală anuală a statului, la Brașov, că natura se răzbună fără scrupule dacă acționăm împotriva sa.

În opinia medicului arădean, epidemiile și pandemiile pot fi oprite doar dacă ne vom alinia în toate la imperativele stabilite de mama natură.

„Dr. Antalik a explicat, cu exemple, că microbii distrugători nu pot fi reținuți nici măcar de pereții cei mai groși ai unui sicriu, iar gazele otrăvitoare trec și de stratul de doi metri de pământ de deasupra cosciugului, plutind în aer ani de zile și dezvoltând noi și noi epidemii”, mai specifică doctorul în istorie.

Dr. Antalik pleda, în consecință, pentru nevoia incinerării cadavrelor și justifica acest punct de vedere și cu opinia altor medici din străinătate. Nu în ultimul rând, pleda profesorul arădean, există și argumente economice în favoarea incinerării, prin reducerea prețului înmormântărilor.

„Ar fi o mare rușine ca Ungaria, din pricina unor prejudecăți, să rămână în urma unor națiuni emancipate. Capitala ar trebui să dezvolte un program național facultativ în toată țara și să înceapă construcția crematoriilor umane”, declara dr. Antalik.

El pleda pentru monopolul statului în domeniul pompelor funebre, ca societatea să țină pasul și în acest domeniu sensibil cu țările evoluate.

Ideile medicului arădean au stârnit însă un val de furie în rândul comunității creștine, care a cerut ca tradițiile legate de înhumare să fie respectate de stat. De altfel măsura nu a fost niciodată implementată ca normă legală, cultul morților rămânând la latitudinea fiecărei familii și/sau confesiuni în parte.