Ce este violența economică între soți. Recomandările unui psiholog pentru persoanele care sunt abuzate astfel
0Psihologul Ramona Pantea a analizat, pentru cititorii „Adevărul”, cum se manifestă „violență economică”, o latură mai puțin cunoscut al violenței domestice, mai ales că, deseori, faptele agresorilor și reacțiile victimelor sunt influențate major de o serie de „cutume” tradiționaliste.
Psihologul Ramona Pantea atrage atenția că deși există legi pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, puțini cunosc care sunt de fapt manifestările fenomenului - mulți îl interpretează doar prin prisma violenței fizice sau verbale - iar și mai puțini sunt conștienți de consecințele violenței în familie.
Potrivit Legii 217 din 22 mai 2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 948 din 15 octombrie 2020, violența domestică înseamnă „orice inacțiune ori acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală, cibernetică, care se produce în mediul familial ori între soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.
Violența domestică se poate manifesta, așadar, în foarte multe forme - unele oarecum subtile, dat fiind faptul că intră în conflict cu o serie de cutume tradiționaliste - acestea fiind descrise în amănunt de articolul 3 din legea menționată mai înainte.
De asemenea, potrivit psihologului, formele violenței domestice pot apărea, de multe ori, într-un fel de „mix” complicat, cu atât mai greu de contracarat de către victimă.
„Menționez că aceste acțiuni/inacțiuni violente pot exista concomitent, într-un continuum patologic, victima putând declanșa de la boli somatice sau psiho-somatice la boli terminale sau/și acte incriminate de legea penală sau va recurge la suicid. Violența verbală se materializează prin limbaj agresiv și chiar prin gestică sau mimică agresive, amenințări și umilirea victimei. Violența psihologică se poate observa atunci când apare impunerea voinței și controlul personal, provocarea voită a suferinței psihice prin orice mod sau prin orice modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor sau bunurilor mobile, dar și asupra animalelor, acte de afișare a armelor sau a altor obiecte periculoase într-un mod ostentativ pentru a intimida victima. Abuzatorul recurge la constrângeri de orice fel, urmărește fără drept victima, efectuarea unor apeluri la modul compulsiv care produc temeri, tensiuni psihice victimei”, precizează psihologul arădean Ramona Pantea.
Tipurile de violență domestică
După cum explică psihologul, violența fizică presupune acte de lovire, îmbrâncire, tragere de păr, de brațe, tăiere, ardere strangulare, acte mascate ca fiind rezultatul unor accidente prin otrăvire, intoxicare, de asemenea, supunerea sau obligarea la eforturi și activități cu mare risc de vătămare a integrității etc.
Violența sexuală constă în obligarea victimei la acte denigrante, agresiuni sexuale, hărțuire, manipulare, viol conjugal, brutalitate etc.
Violența spirituală constă în subestimarea importanței necesităților moral-spirituale prin interzicere, ridiculizare, aplicarea pedepselor membrilor familiei dacă aceștia merg spre valorile culturale, etnice, lingvistice, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a-i învăța pe copii limba maternă, obligarea aderării la alte credințe și practici religioase sau culturale etc.
Violența cibernetică constă în hărțuire online, mesaje instigatoare la ură, bullying cibernetic, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor, a datelor private, telefoanelor, altor dispozitive prin care pot transmite mesaje și informații cu scopul de a umili amenința, speria, reducere la tăcere victima.
Violența socială reprezintă acte de impunere a izolării persoanei de familie, eliminarea prietenilor, interzicerea frecventării instituției de învățământ, interzicerea realizării profesionale, privarea de acces în spațiul locativ, deposedarea de acte de identitate, izolarea socială, lipsa unui suport psiho-afectiv adecvat etc.,
Care este violența economică
Psihologul este de părere că acțiunea potrivită atunci când întâlnim acest tip de violență este: „alege persoana ta, nu abuzatorul”.
De regulă, în cazurile de violență economică victimei i se interzice să efectueze activități profesionale. Este cazul tipic în care victimei i se înscenează diverse pretexte pentru a nu avea venituri proprii, pentru a fi menținută în dependență economică. Scopul evident: dominarea, cu toate efectele asociale.
Potrivit Ramonei Pantea, în aceeași categorie intră și privarea de mijloace economice, lipsirea de mijloace de existență primară: hrană, îmbrăcăminte, medicamente, obiecte de primă necesitate ori sustragerea intenționată a bunurilor victimei.
De asemenea, alte manifestări ale violenței economice sunt: interzicerea dreptului de a poseda, folosi sau dispune de bunuri, control inechitabil asupra bunurilor comune, refuzul de a susține financiar familia, impunerea de munci grele sau denigrante victimei, în detrimentul stării de sănătate, inclusiv în cazul minorilor.
Cine este considerat membru de familie conform legii
Potrivit articolului 5 din Legea 217 din 2003, membri de familie sunt socotiți: ascendenții, descendenții, frații și surorile, precum și persoanele devenite rude prin adopție; soțul sau soția și fostul soț sau soție, frații, părinții și copii din alte relații ai soțului/soției sau ai fostului soț/fostei soții; persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, actuali sau foști parteneri,ascendenții și descendenții partenerei/partenerului; tutorele sau altă persoană care execută în fapt sau în drept drepturile față de persoana copilului; reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, disabilitate intelectuală sau handicap fizic.
Tot conform legii, victimă este persoana fizică care este supusă uneia sau mai multor forme de violență, aici intrând inclusiv copii martori la aceste forme de violență.
Ce ar trebui să cunoască victima?
Psihologul Ramona Pantea consideră că este esențial ca victima să știe că are dreptul la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private. De aici, se poate ajunge apoi lesne la formele de protecție specială adecvate situației. Respectiv, victima poate accesa serviciile de consiliere psihologică și psihoterapie, reabilitare și reintegrare socială. Este de remarcat faptul că asistență și consiliere juridică este gratuită, pentru astfel de cazuri, în România.
„Noi, specialiștii, reflectăm la funcționarea generală a victimei înainte de a fi agresată, precum și funcționarea acesteia și mecanismele de ajustare prezente după ce a suferit evenimentul traumatic și după reabilitare. Toate suferințele afectează și psihicul victimei: exemplu violența fizică nu afectează doar corpul, violența economică afectează direct psihicul, instalându-se tulburări anxios-depresive prin lipsa unui confort emoțional, căldură sufletească, ghidare, comunicare asertivă. Consecințele se pot manifesta imediat prin somatizări, apariția bolilor psiho-somatice: HTA, alergii, astm bronșic, vulnerabilitate fizică și cognitivă, dificultăți de concentrare a atenției, distorsiuni cognitive, hipervigilență, tulburare de stres posttraumatic și episoade depresive severe cu trecere la actul suicidar, malignitate în sistemul feminin de reproducere”, mai adaugă Ramona Pantea.
Aceasta spune și că, de regulă, femeile abuzate sexual, economic, fizic, comparativ cu cele neabuzate, au prezente simptomatologii somatice: dureri de cap, de spate, sângerări, infecții, apetit scăzut, dificultăți la mers, vertij, disfuncții sexuale, aversiune față de sex sau tulburări anorgasnice.
„Faceți psihoterapie, nu pentru că nu sunteți persoane clinic sănătoase, ci tocmai pentru că sunteți și veți putea înțelege cum gândiți și cum să acționați asertiv în orice situație de viață. Alegeți persoana dumneavoastră, nu abuzatorul... Dacă vă e greu și vă vin în minte unele dintre puținele calități ale acestuia, faceți un exercițiu mental: ce i-ați spune copilului dumneavoastră să facă într-o astfel de situație? L-ați sfătui să îndure, să accepte sau să pună punct relației toxice?”, încheie psihologul arădean.
Ramona Pantea este psihoterapeut specializat în Psihoterapie Cognitiv Comportamentală.
Violența domestică în România
Potrivit informațiilor centralizate într-un raport întocmit în 2021 de către Centrul Filia, un ONG care luptă pentru drepturile femeilor și pentru combaterea violenţei domestice, în perioada 2013-2021, nu mai puțin de 426 de femei au fost ucise în România de partenerii lor, de foștii parteneri sau de membri ai familiei. De altfel, victimele violenței domestice sunt cu precădere femeile, în procent de peste 70%.
De asemenea, potrivit Raportului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), aproape un sfert (24%) dintre femeile din România declară că au fost afectate de violenţă din partea partenerului și același procent spun că au fost supuse la violenţă fizică sau sexuală de către un adult înainte de vârsta de 15 ani.
Studiul a arătat și că 74% dintre femei nu cunoșteau niciun serviciu de suport specializat și că, în urma celui mai sever incident de violenţă suferit vreodată, doar 17% au apelat la ajutorul poliţiei și 1% la serviciile sociale.
În pandemie s-a înregistrat o creștere a cazurilor de violenţă domestică raportate poliţiei, numărul apelurilor la serviciul de urgenţă 112 din primele 9 luni ale anului 2020 fiind cu 18% mai ridicat faţă de anul 2019.
Studiul întocmit de Centrul Filia arată că 55% dintre femeile chestionate au spus că ar apela la familie dacă ar avea nevoie de ajutor și doar 13%, la autorităţi. ONG-urile ar fi apelate de 1,8% dintre respondente, 2% ar solicita ajutor bisericii, iar aproape 8% nu au răspuns la întrebare/nu au știut unde ar putea căuta sprijin pentru a se simţi în siguranţă.
Se încarcă comentariile...
