Ce este fericirea și cum poate fi atinsă. Psihoterapeut: „Fericirea te privește fix cum te privești tu”
0Psihoterapeutul Ramona Pantea vorbește pentru Adevărul despre fericire pornind de la motto-ul: „fericirea locuiește în modul tău de a gândi și te privește fix cum te privești tu sau cum privești viața...”.
Psihoterapeutul arădean Ramona Pantea spune că adesea ne preocupă nefericirea, îi putem enumera simptomatologia, ne privim prin lentile dihotomice și facem preziceri sumbre, neștiind că sunt gânduri sau convingeri automate distorsionate.
Conform dicționarului de filozofie, 1978, fericirea era considerată o noțiune a conștiinței morale, desemnând situația în care s-a realizat satisfacerea tuturor trebuințelor și aspirațiilor omului.
„În România, a apărut în anul 2017, primul Tratat de Psihologie Pozitivă, care își propune să «sintetizeze volumul impresionant de cunoștințe privind viața împlinită și factorii ce permit atingerea acesteia, tratatul fiind organizat în jurul celor trei teme de interes major pentru psihologia pozitivă: trăirile pozitive, trăsăturile individuale pozitive și instituțiile care permit dezvoltarea lor» (Aurora Szentagotoi-Tătar&Daniel David,Tratat de Psihologie pozitivă, Ed. Polirom, 2017), carte utilă pentru psihologi și nepsihologi, pe care o recomand, considerând-o eficientă, utilă, edificatoare și necesară pentru a avea contact informații obținute din cercetări, nu enterteiment”, spune Ramona Pantea.
Aceasta susține că marii filozofi au oferit timp pentru a reflecta asupra naturii fericirii, a vieții împlinite: Socrate, Platon, Democrit, Aristotel și mulți alții; „suferința a predominat în raport cu studieria fericirii și a stării de bine”, omul focusându-se, cu precădere, pe lipsuri, asupra neîmplinirilor suflete și/sau materiale, făcându-și cu ușurință preziceri sumbre, negative și argumentând facil pe baza unor eșecuri sau evenimente negative, uneori singulare.
„Fericirea a fost echivalată cu plăcerea simțită când obținem sau ne împlinim obiective (hedonism), Giogias numea aceasta «Binele suprem», alții o numesc ca «reușita permanentă de a ne satiface dorințele»”, mai adaugă psihoterapeutul.
Psihoterapeutul oferă și 13 sfaturi și informații:
1. Conform cercetărilor privind starea subiectivă de bine nu fluctuează semnificativ în funcție de evenimente, deoarece ne putem acomoda și echilibra destul de repede la nivelul de bază predominant al fiecăruia dintre noi (exemplu din studii: „cei care au câștigat la loto sume mari nu erau mai fericiți decât cei care nu au câștigat nimic”)
2. Studiile evidențiază faptul că sexul, vârsta, venitul influențează starea de bine, dar impactul lor este redus. În țările în care femeile au un statut social crescut diferențele în emoții negative dintre femei și bărbați se estompează, astfel, îndemnăm societatea să ofere șanse femeilor de a se afirma, de a contribui cu unicitatea și intuiția lor la binele general. Vâsta poate constitui factor de estompare a emoțiilor pozitive cu privire la satisfacțiile legate de viață, dar nivelul emoțiilor negative nu suferă modificări (excepție existența unor condiții medicale, cum este prezența unui diagnostic de boală gravă). Un venit peste un anumit nivel, respectiv bogăție, nu mai aduce un plus de emoții pozitive, astfel, un trai considerat a fi decent, e suficient pentru persoane, prezența banilor nu reprezintă o cale spre fericire.
3. Fericirea a fost legată de autorealizare, cel mai înalt nivel de al dezvoltării umane (Maslow); fericire au cei care au nevoile de bază satisfăcute, nu suferă de probleme emoționale și au un set de valori: autonomia, bunătatea, toleranța, aprecierea vieții etc.
4. Fericirea poate fi evaluată, sunt scale care măsoară emoțiile pozitive și pe cele negative, precum și satisfacția legată de viață (Satisfaction with life scale/ psositive and negative affect schedule-Expanded form- PANAS-X etc.), precum și scale care măsoară dimensiuni ca: autoacceptarea, autonomie, scop în viață, relații pozitive etc.
5. Gândirea formată din convingeri iraționale (predominant) reprezintă un factor de risc având consecințe: emoții disfuncționale (furii, depresii, frici, anxietăți, vinovăție și rușine, gelozie), comportamente dezadaptative (scenarii negative, evitare, adicții, limbaj/gestică agresivă, pasiv-agresivă, servilă, manipulatoare etc.), reacții biologice (HTA, astm, alergii, colon iritabil, balonare, tuse, dificultăți de somn și tulburări de conduită alimentară etc.).
6. Dezvoltarea voinței de a fi fericit presupune perseverența de a-ți împlini scopurile, chiar dacă apar dificultăți, dorința de a fi fericit implică alegerile pe care ești dispus să le faci.
7. Fixați-vă scopurile ținând cont de aptitudinile avute
8. Fixați-vă scopuri care să vă ofere stabilitate emoțională, relații stabile și reciprocitate, îmbunătățire profesională sau în alte activități
9. Recunoștința și optimismul oferă perspective, soluții comparativ cu gândurile automate distorsionate: gândire dihotomică (alb/negru, totu/nimic), preziceri negative, cerințe absolutiste, suprageneralizări, învinovățirea etc.
10. Altruismul, generozitatea și asertivitatea vă trezesc dorința de a fi implicați în viața socială, de a participa la starea de bine a celorlalți, astfel toate acestea au efecte asupra creșterii nivelului stării de bine personal.
11. Persoanele sunt conștiente că fericirea lor nu e dependentă de reacțiile celorlalți au mai multe realizări pe plan social, familial, personal.
12. Nivelul optim al fericirii este variabil de la o persoană la alta depinzând de modul de gândire, scopuri, priorități, acceptând că nu totul depinde de ea, alegând să se focuseze pe lucrurile în care pot și vor să facă altfel/ceva
13. Fericirea e starea normală a lui A fi; reușitele, împlinirile pot să nici nu producă vreo stare de fericire. De ce? Simplu, ne acomodăm. De câte ori nu am spus că vom fi fericiți atunci când „absolvim o școală”, „vom avea o casă”, „vom fi împreună cu acea persoană” etc.? Dacă nu ne împlinim toate aspirațiile, planurile sau nu avem un partener sau un copil, vom fi nefericiți?
„Fericirea și nefericirea te au ca stăpân, fii un stăpân bun și corect, fă-ți bine”, încheie Ramona Pantea.
Se încarcă comentariile...
