De ce luăm decizii proaste? Un psiholog explică cum mintea, dar şi corpul ne pot juca feste şi ce putem face pentru a găsi soluţiile corecte la problemele noastre
0La baza deciziilor proaste stau mai mulţi factori, de la cei emoţionali până la oboseală, stres sau superficialitate, spun psihologii. Specialiştii mai susţin că luăm decizii greşite şi atunci când suntem nervoşi, dar şi când suntem extaziaţi. Alegem greşit când suntem superficiali, obsedaţi de control sau avem tendinţa de a suprageneraliza.
Gândirea umană este un proces supus greşelii. Zilnic suntem puşi în faţa unor alegeri pentru care luăm decizii bune sau proaste. ”Luarea unei decizii este o alegere a unei acţiuni, a unei atitudini în detrimentul alteia. Dacă privim retrospectiv la deciziile pe care le-am luat la un moment dat, acestea pot să ni se pară decizii proaste, însă la acel moment a fost cea mai bună alegere. Se schimbă perspectiva din care privim lucrurile si se adaugă experienţa trăită”, explică psihoterapeutul Adriana Neda.
Ce ne determină să luăm decizii proaste? Specialistul susţin că deciziile proaste sunt influenţate de o serie de factori diverşi. De la starea emoţională, până la nivelul de cunoaştere, de la gradul de încredere în propria persoană, până la prejudecăţi, totul influenţează luarea unei decizii, care se va dovedi, în final, proastă.
”Printre factorii care pot influenţa luarea deciziilor se numără neîntelegerea sau întelegerea eronata a problemei sau a situaţiei în care trebuie să luăm o decizie. Neîncrederea în propria persoană, teama de eşec sunt alţi factori care influenţează luarea unei decizii”, mai spune psihoterapeutul.
Distorsiunea cognitivă, cum ar fi gândirea în alb si negru" sau " totul sau nimic", judecata afectiva şi gradul de filtrare al informaţiilor sunt alte motive care stau la baza deciziilor greşite. ”Ne axăm doar pe detaliile negative, în timp ce filtram aspectele pozitive”, explică psihologul.
Avem tendinţa de a suprageneraliza
Cei mai mulţi dintre oameni aleg greşit şi pentru că au tentinţa de a suprageneraliza sau de a se baza pe rezultatul experienţelor anterioare. ”Dacă ceva rau se întamplă odata, ne aşteptăm ca acelaşi lucru să se întample acţionand în consecinţă”, mai spune specialistul.
Oamenii ajung să ia o decizie proastă atunci când sunt incapabili să gândească dintr-un punct de vedere opus propriilor convigeri. Specialiştii susţin că unii oameni greşesc dintr-o prea mare dorinţă de control : ”Uneori nu observam ceea ce ne este foarte cunoscut, alteori suntem incapabili să gandim dintr- un punct de vedere opus propriilor convingeri sau, cum spune o vorbă populară, nu vedem padurea de copaci”.
Influenţaţi de starea fizică
Starea fizică poate influenţa şi ea luarea unei decizii. Stresul, oboseala, surmenajul pot fi ”ingredientele perfecte” ale unei decizii proaste.
Concentrarea doar pe rezultatul acţiunii este un alt motiv care stă la baza alegerilor greşite. ”Concentrându-ne foarte mult pe efect, asta ne împiedica sa vedem solutiile”, explică psihoterapeutul Adriana Neda.
Nu există o reţetă pentru a lua întotdeauna deciziile bune
Specialistul spune că nu există o reţetă de urmat pentru a lua întotdeauna deciziile bune. Sunt, însă, criterii sau etape de care, dacă ţinem cont, ne pot ajuta să nu greşim: ”Identificăm problema, identificăm mai multe posibilităţi de rezolvare, identificăm consecinţele pentru fiecare, punctele slabe, punctele tari, le analizăm şi luăm decizia”.
Felul în care fiecare ia o decizie diferă de la individ la individ. Specialistul susţine că foarte importante sunt personalitatea şi nivelul de rezistenţă la stres al fiecăruia. Cel mai bun sfat este evitarea deciziilor emoţionale: ”Este bine sa evităm să luăm decizii emoţionale, altfel spus să luăm decizii în perioade în care încărcătura emoţională este mare: când suntem furioşi, temători sau foarte fericiţi, extaziaţi”.Asumarea consecinţelor propriilor decizii, fie ele şi greşite, este o chestiune importantă şi cea mai importantă lecţie pentru viitoarele decizii.