Proces cu miză de peste 15 milioane de euro pentru Cupru Min Abrud din relaţia de afaceri cu „baronii“ cuprului de la Energo Mineral Bucureşti

Compania Cupru Min Abrud, care deţine licenţa de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din ţară, este parte într-un proces comercial cu miză de peste 15 milioane de euro. Lichidatorul judiciar al societăţii Energo Mineral SA Bucureşti, fost partener de afaceri al exploatării miniere din judeţul Alba, solicită zeci de milioane de lei pentru aşa-zise daune înregistrate în perioada 2007 – 2009.

Procesul se derulează la instanţele din Bucureşti, începând cu anul 2010. În prima fază, Tribunalul Bucureşti a pronunţat o sentinţă favorabilă societăţii Energo Mineral SA, dar Curtea de Apel a desfiinţat soluţia şi a trimis cauza pentru rejudecare. Interesant este că în primul proces, Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea lichidatorului Energo Mineral SA şi a obligat Curpu Min să plătească suma de 77,8 milioane de lei (aproape 17 milioane de euro).

În urma unei expertize discutabile au fost anulate toate contractele încheiate între cele două păţi în 2007 şi s-a revenit la situaţia iniţială. Instanţa a considerat că Energo Mineral a efectuat “prestaţii” de 77,8 milioane de lei la Roşia Poieni, în perioda cât a existat contractual de asociere cu Cupru Min SA.

“Admite acţiunea aşa cum a fost precizată de reclamantă, în parte. Anulează contractul de cooperare nr 1/06.06.2007, contractul de locaţiune nr 2/06.06.2007 şi contractul de asistenţă tehnică nr 3/06.06.2007. Omologheazp raportul de expertiză tehnică contabilă întocmit de expertul contabil Nistor Mandache Ion, în parte şi în parte coraportul de expertiză contabilă întocmit de expertul contabil Tamas Szora Attila. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii acestor contracte. Obligă pârâta la plata sumei de 77.838.503,05 lei cu titlu de contravaloare prestaţii efectuate de debitorul SC Energo Mineral S.A. Constată că suma de 1.626.598.22 lei nu este datorată de pârâtă. Cu recurs în 7 zile de la comunicare”, se afirmă în minuta instanţei Tribunalului Bucureşti din iulie 2011. 

Rejudecare la instanţa de fond

Din fericire pentru Cupru Min, Curtea de Apel a admis recursul şi a decis la începutul anului 2012 rejudecarea procesului la instanţa de fond. Dosarul a revenit la Tribunalul Bucureşti unde se derulează şi în prezent. De menţionat că decizia va fi luată tot pe baza unei expertize realizată de expertul Nistor Mandache Ioan. Reprezentanţii Cupru Min au solicitat recuzarea exeprtului, dar judecătorii le-au respins cererea. 

“Respinge cererea de recuzare formulată de S.C. Cupru Min S.A. Abrud împotriva expertului contabil Nistor Mandache Ioan. Menţine dispoziţiile încheierii de şedinţă din data de 27.09.2012 cu privire la efectuarea completării raportului de expertiză, conform obiectivelor stabilite. În cazul în care expertul contabil este împiedicat să primească lucrarea va înştiinţa instanţa în timp util pentru a putea fi înlocuit. Cu recurs odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică din 20.12.2012”, se susţine în soluţia instanţei din decembrie 2012. Raportul de expertiză a fost depusă la dosar, la termenul din 28 februarie 2013.

Următorul termen în dosar va avea loc în 28 martie 2013. În acelaşi dosar, Cupru Min solicit daune de 50 de milioane de lei (11,4 milioane euro) consorţiului format din Energo Mineral, Cuprom SA Baia Mare şi Ipronef SA Bucureşti. Energo Mineral este în insolvenţă din iulie 2009. Cupru Min a fost admis ca şi creditor cu suma de doar 904.000 lei, restul sumei până la 50 de milioane de lei a fost trecută ca şi “condiţie” până la soluţionarea dosarului comercial dintre părţi.

Investiţii promise, dar neonorate

Relaţia de afaceri dintre Cupru Min şi Energo Mineral SA s-a derulat între anii 2007 – 2009. În iulie 2007 a fost încheiat un contract de asociere între Cupru Min şi consorţiul format din societăţile Cuprom SA Bucureşti, Energo Mineral SA Baia Mare şi Ipronef SA Bucureşti, deţinut de oamenii de afaceri Horia Simu şi Horia Pitulea, aşa-zişii baroni ai cuprului. În schimbul dreptului de exploatare a cuprului, Simu şi Pitulea s-au angajat să investească 155 milioane de euro în retehnologizarea exploatării miniere.

“Energo Mineral” nu numai că nu a investit această sumă, dar s-a folosit de toată baza materială de la “Cupru Min”, pe care a adus-o într-o stare. “Investiţiile pe care le vom realiza se referă la retehnologizarea flotei din carieră, modernizarea uzinei de preparare a concentratului de cupru, creşterea eficienţei energetice. De asemenea, vom investi o sumă foarte mare pentru aducerea mediului la nivelul acceptat în Uniunea Europeană. Aceasta pentru că ne gândim la o afacere pe termen lung, cuprinsă între 15 si 20 de ani", a declarat Mircea Simu, în iulie 2007, la momentul semnării contractului de cooperare. 

Energo Mineral a extras cupru fără investiţii, facând un profit de 6 milioane de euro pe an. În iulie 2009, după o stagnare a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane, Energo Mineral a denunţat contractul cu S.C. Cupru Min S.A., rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei făţă de Cupru Min. Motivele invocate au fost scăderea preţului cuprului pe piaţa internaţională şi refuzul renegocierii contractului de cooperare. Decizia a avut repercursuni grave din punct de vedere a protecţiei mediului la iazul de decantare a sterilului de la Valea Şesii. Energo Mineral SA are ca acţionar cu 99,99% Energo Mineral Trading, restul acţiunilor fiind deţinte de Nordexo Manufacturing SRL, Răzvan Florin Calangiu, Horia Simu şi Horia Pitulea.